La a șasea încercare, CCR a decis: reforma pensiilor magistraților e constituțională! Un PSD-ist a „trădat” la vot: 6-3 în loc de 5-4

Mafia din justiție a suferit prima înfrângere majoră: legea de reformare a pensiilor speciale ale magistraților a fost declarată cintituțională, azi, cu scorul de 6-3 la vot. Nimeni și nimic nu mai poate bloca intrarea în vigoare a legii.

La a șasea încercare, Curtea Constituțională (CCR) a luat, în sfârșit, o decizie: legea asumată de prim-ministrul Ilie Bolojan este constituțională. Celelalte cinci ședințe s-au încheiat cu amânări, din diferite motive sau pretexte.

CCR a avut nevoie de 70 de zile pentru a lua această decizie: din 10 decembrie 2025 până în 18 gebruarie 2026.

Saga legii este însă mai lungă. Anterior, pe 20 octombrie, o altă formă a legii a fost respinsă de CCR, cu 5-4, ca fiind neconstituțională, dintr-un motiv procedural: Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Așadar, legea a stat blocată la CCR timp de aproape patru luni.

Legea e constituțională! Pensiile magistraților rămân speciale, dar ceva mai rezonabile

Curtea Constituţională a României a respins miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitoare la noua lege asumată de Guvernul Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor. CCR a stabilit că actul normativ este constituţional.

De asemenea, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan, unul dintre cei patru „PSD-iști” din CCR.

Deși era de așteptat ca decizia de constituționaliate să fie luată la limită, cu 5-4, rezultatul votului a fost suprinzător: 6-3. Asta înseamnă că unul dintre cei patru judecători numiți de PSD și-a „trădat” gașca de sabotori și a trecut de partea celor cinci „ne-PSD-iști” (doi numiți de fostul președinte Klaus Iohannis, unul de actualul președinte Nicușor Dan, unul de PNL și unul de UDMR).

Se pare că „defectorul” a fost Mihai Busuioc, ultimul numit de PSD în CCR (anul trecut). De data asta, el a votat alături de

În schimb, ceilalți „trei PSD-iști” – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu – au votat și de această dată împotriva legii, încercând să prelungească criza.

Cei 6 membri CCR care au votat pentru constituționalitatea legii

• Simina Tănăsescu – numită în 2019 de președintele Klaus Iohannis
• Mihaela Ciochină – numită în 2022 de președintele Klaus Iohannis.
• Dacian Cosmin Dragoș – numit în 2025 de președintele Nicușor Dan
• Iuliana Scîntei – numită în 2022 de Senat, la propunerea PNL
• Csaba Ferenc Asztalos – numit în 2025 de Camera Deputaților, la propunerea UDMR
• Mihai Busuioc – numit în 2025 de Senat, la propunerea PSD.

Cei 3 membri CCR care au votat împotriva legii

• Cristian Deliorga – numit în 2019 de Senat, la propunerea PSD
• Gheorghe Stan – numit în 2019 de Camera Deputaților, la propunerea PSD
• Bogdan Licu – numit în 2022 de Camera Deputaților, la propunerea PSD.

Evoluția raportului de putere în CCR, în patru luni: de la 4-5 la 5-4 și acum 6-3

Decizia de constituționalitate putea fi luată și cu 5-4, fără „PSD-istul” Mihai Busuioc. Dar „defectarea” acestuia este semnificativă – și putea deveni decisivă – dacă „gașca PSD” ar fi încercat să boicoteze din nou ședința. În acest caz, era nevoie de 6 judecători din 9 (două treimi) pentru a se asigura cvorumul.

Interesantă și evoluția majorității „reformiste” din CCR, în cele patru luni de când această lege se află în dezbaterea Curții:

• 4-5 la prima ședință (20 octombrie 2025)
• 5-4 la următoarele 5 ședințe (10 decembrie 2025 – 11 februarie 2026) / Mihaela Ciochină a schimbat tabăra
• 6-3 la cea de-a 7-a ședință (18 februarie 2026) / Mihai Busuioc a schimbat tabăra.

Prima schimbare a răsturnat balanța în interiorul CCR, iar cea de-a doua a asigurat cvorumul.

Votul schizoid al lui Busuioc: și pentru lege, și împotriva ei!

Interesant, totuși, scorul cu care a fost respinsă la vot propunerea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene: 5-4. Adică vechea majoritate, cea la limită, cu Mihai Busuioc alături de „PSD-iștii” săi.

Așadar, Busuioc a acționat perfect schizoid: pe de o parte, a votat pentru sesizarea CJUE, deci amânarea pe termen lung a unei decizii CCR pe această lege; pe de altă parte, a votat că legea e constituțională!

Şedinţa de miercuri a început la ora 11.30, cu o întârziere de o jumătate de oră faţă de cea anunţată iniţial. La ea au fost prezenţi toţi cei 9 judecători constituţionali, inclusiv Gheorghe Stan, care încă se mai află în concediu parental!

Calendarul negru al legii pensiilor speciale ale magistraților, la CCR

• 20 octombrie 2025: CCR respinge cu un vot la limită, 5-4, prima formă a legii, pe motiv că lipsește avizul CSM. Cei 5 „frânari” sunt „PSD-iștii” (Cristia Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc) și una dintre cele două numiri făcute de fostul președinte Klaus Iohannis (Mihaela Cochină).
• 10 decembrie 2025: CCR amână luarea unei decizii, după ce legea a revenit într-o formă ușor modificată, având și avizul CSM (negativ, evident, dat fiind obiectivul legii).
• 28 decembrie 2025: Ședința CCR este întreruptă de plecarea celor patru sabotori „PSD-iști”. Din cauza lipsei de cvorum, nu poate fi luată o decizie.
• 29 decembrie 2025: Ședința CCR nu se poate ține, din lipsă de cvorum. Aceiași patru sabotori „PSD-iști” refuză să participe la ședință, deși se află în sediul instituției.
• 16 ianuarie 2026: A patra amânare decisă de CCR, de data asta ca urmare a intervenției ÎCCJ (Lia Savonea). Următoarea ședință este programată pe 11 februarie.
• 11 februarie 2026: A cincea amânare e decisă de CCR ca urmare a solicitării ÎCCJ de sesizare a CJUE.
• 18 februarie 2026: CCR ia, în sfârșit, o decizie! Legea e constituțională, deci poate fi promulgată pentru a intra în vigoare.