La a șasea încercare, CCR a decis: reforma pensiilor magistraților e constituțională! Un PSD-ist a „trădat” la vot: 6-3 în loc de 5-4

Mafia din justiție a suferit prima înfrângere majoră: legea de reformare a pensiilor speciale ale magistraților a fost declarată contituțională, azi, cu scorul de 6-3 la vot. Nimeni și nimic nu mai poate bloca intrarea în vigoare a legii. Decizia a fost explicată de CCR printr-un comunicat de presă.

La a șasea încercare, Curtea Constituțională (CCR) a luat, în sfârșit, o decizie: legea asumată de prim-ministrul Ilie Bolojan este constituțională. Celelalte cinci ședințe s-au încheiat cu amânări, din diferite motive sau pretexte.

CCR a avut nevoie de 70 de zile pentru a lua această decizie: din 10 decembrie 2025 până în 18 gebruarie 2026.

Saga legii este însă mai lungă. Anterior, pe 20 octombrie, o altă formă a legii a fost respinsă de CCR, cu 5-4, ca fiind neconstituțională, dintr-un motiv procedural: Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Așadar, legea a stat blocată la CCR timp de aproape patru luni.

Legea e constituțională! Pensiile magistraților rămân speciale, dar ceva mai rezonabile

Curtea Constituţională a României a respins miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitoare la noua lege asumată de Guvernul Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor. CCR a stabilit că actul normativ este constituţional.

De asemenea, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan, unul dintre cei patru „PSD-iști” din CCR.

Deși era de așteptat ca decizia de constituționaliate să fie luată la limită, cu 5-4, rezultatul votului a fost suprinzător: 6-3. Asta înseamnă că unul dintre cei patru judecători numiți de PSD și-a „trădat” gașca de sabotori și a trecut de partea celor cinci „ne-PSD-iști” (doi numiți de fostul președinte Klaus Iohannis, unul de actualul președinte Nicușor Dan, unul de PNL și unul de UDMR).

„Defectorul” a fost Mihai Busuioc, ultimul numit de PSD în CCR (anul trecut). De data asta, el a votat – în premieră – alături de cei 5 din „tabăra reformistă”.

În schimb, ceilalți „trei PSD-iști” – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu – au votat și de această dată împotriva legii, încercând să prelungească criza.

„Eu am votat, da. Eu sunt băiatul rău”, declarat Busuioc pentru Observator.

Cei 6 membri CCR care au votat pentru constituționalitatea legii

• Simina Tănăsescu – numită în 2019 de președintele Klaus Iohannis
• Mihaela Ciochină – numită în 2022 de președintele Klaus Iohannis.
• Dacian Cosmin Dragoș – numit în 2025 de președintele Nicușor Dan
• Iuliana Scîntei – numită în 2022 de Senat, la propunerea PNL
• Csaba Ferenc Asztalos – numit în 2025 de Camera Deputaților, la propunerea UDMR
• Mihai Busuioc – numit în 2025 de Senat, la propunerea PSD.

Cei 3 membri CCR care au votat împotriva legii

• Cristian Deliorga – numit în 2019 de Senat, la propunerea PSD
• Gheorghe Stan – numit în 2019 de Camera Deputaților, la propunerea PSD
• Bogdan Licu – numit în 2022 de Camera Deputaților, la propunerea PSD.

Evoluția raportului de putere în CCR, în patru luni: de la 4-5 la 5-4 și acum 6-3

Decizia de constituționalitate putea fi luată și cu 5-4, fără „PSD-istul” Mihai Busuioc. Dar „defectarea” acestuia este semnificativă – și putea deveni decisivă – dacă „gașca PSD” ar fi încercat să boicoteze din nou ședința. În acest caz, era nevoie de 6 judecători din 9 (două treimi) pentru a se asigura cvorumul.

Interesantă și evoluția majorității „reformiste” din CCR, în cele patru luni de când această lege se află în dezbaterea Curții:

• 4-5 la prima ședință (20 octombrie 2025)
• 5-4 la următoarele 5 ședințe (10 decembrie 2025 – 11 februarie 2026) / Mihaela Ciochină a schimbat tabăra
• 6-3 la cea de-a 7-a ședință (18 februarie 2026) / Mihai Busuioc a schimbat tabăra.

Prima schimbare a răsturnat balanța în interiorul CCR, iar cea de-a doua a asigurat cvorumul.

Votul schizoid al lui Busuioc: și pentru lege, și împotriva ei!

Interesant, totuși, scorul cu care a fost respinsă la vot propunerea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene: 5-4. Adică vechea majoritate, cea la limită, cu Mihai Busuioc alături de „PSD-iștii” săi.

Așadar, Busuioc a acționat perfect schizoid: pe de o parte, a votat pentru sesizarea CJUE, deci amânarea pe termen lung a unei decizii CCR pe această lege; pe de altă parte, a votat că legea e constituțională!

Şedinţa de miercuri a început la ora 11.30, cu o întârziere de o jumătate de oră faţă de cea anunţată iniţial. La ea au fost prezenţi toţi cei 9 judecători constituţionali, inclusiv Gheorghe Stan, care încă se mai află în concediu parental!

Calendarul negru al legii pensiilor speciale ale magistraților, la CCR

• 20 octombrie 2025: CCR respinge cu un vot la limită, 5-4, prima formă a legii, pe motiv că lipsește avizul CSM. Cei 5 „frânari” sunt „PSD-iștii” (Cristia Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc) și una dintre cele două numiri făcute de fostul președinte Klaus Iohannis (Mihaela Cochină).
• 10 decembrie 2025: CCR amână luarea unei decizii, după ce legea a revenit într-o formă ușor modificată, având și avizul CSM (negativ, evident, dat fiind obiectivul legii).
• 28 decembrie 2025: Ședința CCR este întreruptă de plecarea celor patru sabotori „PSD-iști”. Din cauza lipsei de cvorum, nu poate fi luată o decizie.
• 29 decembrie 2025: Ședința CCR nu se poate ține, din lipsă de cvorum. Aceiași patru sabotori „PSD-iști” refuză să participe la ședință, deși se află în sediul instituției.
• 16 ianuarie 2026: A patra amânare decisă de CCR, de data asta ca urmare a intervenției ÎCCJ (Lia Savonea). Următoarea ședință este programată pe 11 februarie.
• 11 februarie 2026: A cincea amânare e decisă de CCR ca urmare a solicitării ÎCCJ de sesizare a CJUE.
• 18 februarie 2026: CCR ia, în sfârșit, o decizie! Legea e constituțională, deci poate fi promulgată pentru a intra în vigoare.

Comunicatul Curții Constituționale

„Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că dispozițiile art. I pct.1, 2 și 4, ale art. III pct.1 și 2, ale art. IV și ale art. V alin. (3)-(7) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Rezumat

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art. 114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, prin raportare la Deciziile Curții Constituționale nr. 873/2010, nr. 900/2020 și nr. 467/2023.

De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

Argumente

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

– angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

– legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;

– eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr. 467 din 2 august 2023, paragraful 157;

– cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”