Bucuria lui Putin și a susținătorilor săi de pretutindeni a fost de scurtă durată. Întâlnirea din Alaska s-a dorit a fi o nouă Yalta, perspectivă privită cu multă căldură de cei blocați în modelul șmecherilor ce o dau la pace peste capul tuturor și cu repulsie de către cei ce susțin principiile de drept internațional.
Ceea ce s-a întâmplat apoi în Alaska i-a bucurat pe putiniști și i-a făcut pe ceilalți să simtă un fior rece pe șira spinării. Prin atitudinea sa, Trump i-a dat speranțe lui Putin că va obține tot ce și-a propus și ceva pe deasupra.
Spuneam în intervențiile mele precedente că în Alaska se va juca la cacealma – și așa s-a și întâmplat. Putin a venit cu o „ofertă de pace” absolut inacceptabilă; de fapt, cu o cerință de capitulare a Ucrainei, pe care n-a reușit s-o îngenuncheze de peste trei ani. El a arătat că joacă tare în fața marelui său admirator de la Casa Albă.
Discuțiile s-au dus pornind de la minciunile pe care și-a construit narațiunea Putin de câțiva ani încoace, ceea ce l-a făcut să fie stăpân în acel univers discursiv. Trump a făcut greșeala să intre în narațiunea putinistă și a ieșit extrem de șifonat, pentru că realitatea este cu totul alta. În Alaska, Putin „l-a făcut” pe Trump, pentru că liderul american a acceptat să joace cu cărțile măsluite cu care venise dictatorul de la Kremlin.
Ne amintim că în feburuarie, când l-a atacat mitocănește pe Zelenski, Trump i-a spus acestuia că nu are nicio carte în mână. Nu avea nicio carte pentru jocul „dreptului forței” pe care-l impusese Putin și pe care-l acceptase Trump, dar avea toate cărțile pentru jocul „forței dreptului”, cele pe care i le oferă actele fundamentale ale actualei ordini: Carta ONU, Actul final de la Helsinki, Carta pentru o Nouă Europă și Memorandumul de la Budapesta. Iar aceste cărți au fost puse pe masă acum, la întâlnirea dintre Trump, Zelenski și cei mai importanți lideri europeni.
După întâlnirea din Alaska, spuneam că Trump mai are timp să-și facă și el cacealmaua, arătându-i lui Zelenski alt pachet de cărți. Exact asta s-a întâmplat ieri, pentru că nu s-a mai jucat cu pachetul de cărți măsluite al Kremlinului, ci cu cel corect. Astfel, Trump i-a întors cacealmaua lui Putin.
Poziționarea de până acum a lui Trump a determinat solidaritatea liderilor europeni, care au acționat foarte bine mergând împreună la Washington. În istorie lucrează și orgoliul, și frica. E foarte bine că europenii i-au dat satifacție narcisistului de la Casa Albă, care avea nevoie de acest episod recuperatoriu după umilința în care el singur s-a aruncat în Alaska. „N-am avut niciodată atât de mulți lideri europeni aici în același timp. O mare onoare pentru America!”, a exclamat el.
Prezența liderilor europeni la Casa Albă l-a scos pe Trump din narațiunea putinistă în care singur se băgase, iar coordonatele realității în care a fost readus Trump au fost formulate de către fiecare în parte.
- „Să punem presiune pe Rusia, pentru că de eforturile noastre depinde o încetare a focului; nu-mi pot imagina că următoarea întâlnire va avea loc fără un armistițiu; cererea rusă ca Kievul să renunţe la părţile libere din Donbas corespunde, ca să fiu sincer, unei propuneri ca Statele Unite să renunţe la Florida” (cancelarul Germaniei, Friedrich Merz).
- „Este foarte bine să auzim că lucrăm la garanțiile de securitate, garanții de securitate de tipul Articolului 5; dacă vrem să ajungem la pace și dacă vrem să garantăm dreptatea, trebuie s-o facem uniți. Puteți conta, evident, pe Italia – așa cum a fost de la început, suntem de partea Ucrainei” (premierul Italiei, Giorgia Meloni).
- „Deși o întâlnire trilaterală între Rusia, Ucraina și SUA este importantă, va fi nevoie ulterior și de un summit cvadrilateral; atunci când vorbim despre garanții de securitate, vorbim despre întreaga securitate a continentului european; astăzi s-a convenit că vom colabora cu SUA la conţinutul acestor garanţii de securitate şi la cooperarea pe care fiecare parte este pregătită s-o ofere. (…) Pentru propria sa supraviețuire, Putin are nevoie să continue să mănânce. Asta e. Și este, așadar, un prădător, este un căpcăun la ușile noastre. Nu spun că încă de mâine va ataca Franța, dar, în fine, este o amenințare pentru europeni. (…) Nu trebuie să fim naivi” (președintele Franței, Emmauel Macron).
- „O primă realizare a întâlnirii este colaborarea «Coaliţiei de voință» cu SUA în privinţa garanţiilor de Securitate; acum va exista o înţelegere bilaterală între preşedintele Putin şi preşedintele Zelenski. Asta este o recunoaştere a principiului că, în ceea ce priveşte unele dintre aceste probleme, fie că este vorba de teritoriu sau de schimbul de prizonieri sau de problema foarte serioasă a returnării copiilor, Ucraina trebuie să fie la masă” (premierul Marii Britanii, Keir Starmer).
- „Pentru mine, principalul rezultat a fost garanţiile de securitate oferite de Europa şi SUA, ale căror detalii vor fi stabilite în următoarea săptămână. Nu se poate avea încredere în Putin. Rămâne de văzut dacă va avea curajul să participe la o astfel de întâlnire (bilaterală, cu Zelenski) şi la cea trilaterală sau dacă doar trage de timp, încă o dată” (președintele Finlandei, Alexander Stubb).
„Dacă putem face un acord de încetare a focului, minunat; dacă nu, mergem mai departe”, a spus Trump, care dovedește că rămâne mai departe naiv și preocupat de propria persoană. El a anunțat că Putin a acceptat întâlnirea bilaterală cu Zelenski, însă din comunicatul Kremlinului nu reiese asta.
Apoi, Trump i-a spus lui Macron despre Putin: „Cred că vrea să facă o înțelegere. Cred că vrea să facă o înțelegere pentru mine, înțelegi? Oricât de nebunesc ar părea”. Va avea o mare dezamăgire ce le va prinde bine europenilor. Va fi de lucru cu Amazona oratrix, iar europenii sunt dispuși să meargă până la capăt.
Trump a promis că America va susține statele europene în asigurarea securității Ucrainei, în discuție fiind contractul de 100 de miliarde de dolari prin care vor fi achiziționate arme americane. O ofertă bună pentru târgovețul arghirofil, însă mereu trebuie luate cu prudență angajamentele sale, care se dovedesc cel mai adesea a fi efemere.
După frigul ce începuse să vină din Alaska spre Europa, acum vedem că dinspre Casa Albă a pornit un val de temperaturi ridicate, specific încălzirii globale. Europenii au reușit să-și impună paradigma, astfel încât nu s-a mai discutat în termenii Kremlinului, ci în cei ai acordurilor internaționale pe care Rusia le-a încălcat mereu.
Acest fapt va duce, probabil, la refuzul lui Putin de a participa la o întâlnire cu Zelenski, pentru că pachetul de cărți după care se joacă acum nu-i convine. Abia lui trebuie să-i spună Trump acum, în noul joc, că nu are nicio carte în mână!
