Treceam sâmbătă pe Podul Prieteniei, spre România. Dunărea are un debit mic, iar insulele din nisip sunt tot mai dese.
În porturile dunărene din România, deja navele cu gabarit mare nu pot intra, din cauza nivelului scăzut al apei.
Pentru al treilea an consecutiv, culturile de porumb și de floarea soarelui vor fi calamitate în procent de 80%-100%, dacă nu există irigații. Plus alte culturi, precum soia, cartof, lucernă și sorg. Dar au scăpat culturile de rapiță și grâu în acest an.
Avem al cincilea an consecutiv în care deficitul de apă se simte puternic. În multe județe din sudul țării încep să sece iarăși lacurile, cam ca anul trecut. Și probabil ca iar vor fi probleme de alimentare cu apă potabilă pentru mai multe zone.
Progonoza europeană ne arată că România va fi în prima linie a schimbărilor climatice, împreună cu Italia, Grecia, Bulgaria și Spania.
Agricultura nu va mai fi un domeniu de interes în viitor, iar culturile de toamnă vor fi singurele care vor supraviețui valurilor succesive de caniculă din primăvară – vară. Asta înseamnă o schimbare majoră a zootehniei, a industriei de uleiuri, a industriei de produse alimentare. Și implicit, o schimbare majoră pentru viața celor 9 milioane de români care trăiesc la sat, unde agricultura e principala sursă de venit.
Noi nu avem un plan. Nici pentru rezervă de apă, schimbarea agriculturii sau sursele de venit pentru acești oameni. O vom lua din “zbor”, pe măsură ce o nouă secetă se va instala. Problema majoră e că fără un plan de investiții pentru a ne adapta și a reduce efectele, vom plăti tot mai mult în fiecare an. Degeaba tratezi efectul dacă nu ameliorezi cauza.
Soluții ar fi :
- păduri în zona de câmpie;
- investiții în rețeaua de apă potabilă și canal la sat;
- lacuri de acumulare care să preia apa din râuri când avem perioade cu precipitații; am preveni astfel și inundațiile, am avea și rezervă de apă;
- folosirea sistemelor de irigații eficiente, care să reducă cât mai mult pierderile, și culturi care consumă mai puțină apă;
- perdele forestiere în jurul localităților;
- reutilizarea apei menajere – investiții în stații locale – pentru a fi utilizată în industrie și agricultură;
- program național de prevenire a risipei de apă;
- program educațional pentru tineri privind consumul eficient al apei;
- investiții în cercetare, pentru a ne adapta condițiilor locale cu soluții locale;
- o lege a apei freatice pentru a stabili clar zonele, domeniile și consumul permis.
Alții deja trăiesc în aceste condiții. Și reușesc să facă și agricultură, dar și să se susțină cu un consum mai mic de apă.
Nu putem ignora la nesfârșit realitatea. Deja este anul cu numărul 5! Și până acum am avansat 0%! Dacă vor mai trece alți 5 ani degeaba, vom avea probleme economice și sociale greu de gestionat.
P. S. Sistemul antigrindină e oprit. Și atunci, de ce se usucă culturile pe camp? Parcă aici era cauza secetei, nu?
din amonte iriga la greu, noi avem treaba cu pacanelele!
Au noroc cu specialiștii noștri Pipierea, Loazarus, Semiom, Șoșocaca … că-i mai ridică pe europeni, altfel demult erau in prăpastie 😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂😂
PANA UNA ALTA:
„Ion Mocioalcă, fostul baron de Caraș, una din soluțiile discutate în PSD pentru șefia Curții de Conturi. DNA i-a clasat un dosar de corupție cu patru zile înainte de a fi numit vicepreședintele Curții de Conturi. Fiica sa e căsătorită cu fiul fostului interlop vâlcean Vasile Gorun”
SALUTARI DE LA badalau ! FACE FOARTE BINE !
FITI FARA GRIJA, LA AGRICULTURA E „ministru” BUTONUL CLANULUI stanescu.
Paduri, perdele forestiere, culturi potrivite conditiilor locale. Intr-adevar, acestea sunt solutiile.
Pe langa o padure poate reusim sa obtinem si legume, fructe, nu mancam toata ziua faina, malai, zahar si carne… si daca asta mancam, cu siguranta nu e de bine.
Din pacate, pe teren lucrurile arata din ce in ce mai rau. Pare ca in goana dupa subventii, toate rapele, terenurile in panta sau chiar pietroase sunt arate. Nu au iertat nimic, ba chiar mai ciuntesc padurea ca sa faca agricultura. Si ultimele lastarisuri sunt defrisate sau incendiate ca sa faca loc agriculturii. Asta se vede prin Dobrogea unde seceta este probabil mai grava decat oriunde. Santurile naturale, pietroase, facute prin siroirea apelor de-a lungul miilor de ani sunt sterpe. Sunt locuri pe unde ar mai putea creste un maces, paducel, vegetatie locala care ar adaposti si ceva fauna, daca de-a lungul lor ar fi permisa existenta acestor lastarisuri ce nu ar deranja delic agricultura, ba chiar ar fragmenta benefic monoculturile nesfarsite pe care le practicam noi. Nici pasarile cerului nu se aventureaza deasupra unui cam nesfarsit de grau, ele stiu ca pot pieri in arsita fara un loc de popas. Inteleg ca porumbul, graul si celelalte sunt un fel de culturi “soldat universal” dar parca e tare ciudat ca indiferent de sol, clima, intr-o tara destul de diversa din punctele acestea de vedere, astea sunt peste tot. Cred ca agricultura, cu toate combinele ei teleghidate, este la gradinita, ca sa nu zic retarda. In Dobrogea exista zone, am vazut de curand una, in care s-ar putea face niste analize complexe despre cum sa folosesti ecosistemul protejandu-l, zone cu conditii extreme in care un fir de viata face ca local sa existe prosperitate. Din pacate, interventia omului a modificat conditiile intr-un singur fel, atat stim, iar firul de viata va seca si acolo. Terenurile din buza apei, unde se dezvolta practic ecosistemul, sunt arate adanc si e pus orz, ovaz. Proprietarii sunt mari proprietari sau arendasi de terenuri care fac agricultura intensiva, nu inteleg ei ce este un ecosistem, nu gandesc pe termen lung, exploatarea intensa -agresiva si de scurta durata, pana la epuizarea resurselor- fiind scopul.
Dobrogea, s-au furat 90% din sistemele de irigatii. S-au furat conducte de 1,2m in diametru, ce ereau amplasate pe versanti aproape inaccesibili. Cu macarale, buldozere, autobasculante si cu ultimele aparate de taiere!
Politia a anchis ochii, probabil cu ordine si interese. Cei de la imbunatatiri funciare nu au spus nici pas, cand le erea devalizat patrimoniul!
Toate danele din port depozitau fier vechi pentru export!
Eream ca o tara ocupata, ce platea niste datorii de razboi….
Ai nostrii ca brazii au distrus tara, nu Soros, Ursula sau alte baliverne!
„Noi nu avem un plan”. Greșit! Noi nu avem profesioniști care să vină cu idei și să alcătuiască planuri.
Ce nefericire.
specialisti domnule. Manualele de pe timpuri aveau 500 de pagini, cele de acum ne par simple reviste.
Se dadeau examene grele, pana in ultima zi de facultate, cunosc un caz, din 600 de absolventi au terminat 280.
Acum, vin cu diploma de la Balti si ajung ministrii…
La ce specialisti visati?
Ploaia vine de la pădure să ieșim cu toții la împădurit nu trebuie să exportăm materia primă pentru industria alimentară
Managementul calității poate fi aplicat si pentru problema mediului