Încurajată de capitularea Administrației Trump, Rusia pregătește agresiuni violente în Moldova! Avertismentul generalulul Hertling, fost comandant al forțelor SUA din Europa

Generalul Mark Hertling, fost comandant al forțelor SUA din Europa, avertizează că Rusia pregătește ceva violent în Republica Moldova. Acest ofițer de top care a participat, de-a lungul timpului, la apărarea Europei de Vest în fața amenințării sovietice și, apoi, la primul război din Golf, a avertizat încă de acum câteva zile că pacea pe care o vrea Administrația Trump înseamnă, de fapt, o capitulare în fața Rusiei.

Duminică dimineața, Mark Hertling (71 de ani) a scris pe contul său de X următorul anunț: „O relatare de la un prieten român: «Tocmai am venit de la o conferință în Moldova. Forțele ruse din Transnistria se antrenează cu arme ofensive cu drone și au adăugat mai multe tancuri la mica lor forță de acolo». Ca să vezi“.

Cu doar trei zile în urmă, înaintea mostruosului scandal făcut de Trump și J.D. Vance la Casa Albă în întâlnirea cu Zelenski, generalul Hertling publica în Thebulwark.com un editorial în care avertiza, bazându-se pe vasta sa experiență ca șef al Armatei americane din Europa, că rușii vor exploata la maximum și fără milă erorile Administrației Trump.

Hertling anticipa că Putin se va folosi de conflictele înghețate întreținute de Rusia în fostul imperiu sovietic, ca să testeze cât de slabe au devenit Statele Unite. După doar câteva zile, avertismentul său a căpătat consistență.

A report from a Romanian friend of mine: “just came from a conference in Moldova. Russian forces in Transnistria are training with offensive drone weapons and have added more tanks to their small force there.” Go figure. It’s what I mention in this article:…

— Mark Hertling (@MarkHertling) March 2, 2025

„Acordul propus Ucrainei de Trump ar putea da Rusiei tot ce-și dorește“

În editorialul său, generalul scria:

„(…) Puțini, în afara unei mici comunități de observatori ai Rusiei, analiști ai serviciilor de informații și soldați axați pe Europa, ca mine, au observat că, în timp ce Statele Unite se retrăgeau (după 2000 – n. red.), Rusia încerca să își recupereze fostul imperiu.

De la sfârșitul Războiului Rece, armata rusă nu a fost nici pe departe la fel de puternică ca armata americană, după cum o demonstrează incapacitatea sa de a învinge chiar și Ucraina. Dar cheia strategiei conflictelor înghețate este că Rusia câștigă dacă nu pierde. Iar acest lucru s-ar putea întâmpla din nou în Ucraina dacă Statele Unite permit ca conflictul să se prelungească.

În calitate de comandant al armatei americane din Europa, am monitorizat zilnic cinci conflicte înghețate. În mod normal, nu existau evoluții majore. Dar acestea amenințau întotdeauna să dea în clocot.

Transnistria: La începutul anilor 1990, pe măsură ce Moldova încerca să obțină independența față de Uniunea Sovietică, regiunea Transnistria, cu o populație rusofonă semnificativă, s-a separat de Moldova. Rusia a intervenit militar în 1992, sprijinind separatiștii transnistreni împotriva forțelor moldovenești. După o încetare a focului, Rusia a staționat trupe de «menținere a păcii» în Transnistria, limitând efectiv aspirațiile occidentale ale Moldovei. Această prezență rusă continuă a împiedicat eforturile Moldovei de a-și controla pe deplin teritoriul și de a urmări legături mai strânse cu Uniunea Europeană și NATO. În opinia mea, dacă Rusia ar fi reușit să cucerească Odessa în Ucraina, ar fi continuat o operațiune de legătură cu forțele sale din Moldova, amenințând în continuare atât Moldova, cât și Ucraina

(…)
Prin fiecare dintre aceste intervenții (Mark Hertling mai descrie cazurile din Abhazia și Osetia de Sud, Nagorno-Karabah, Crimeea și Donbass – n. red.), Rusia a creat și menținut efectiv conflicte înghețate, folosindu-le pentru a exercita control asupra țărilor vecine și pentru a le împiedica eforturile de integrare în Vest, utilizând totodată mijloace asimetrice pentru a diviza și mai mult NATO și parteneriatul occidental. Nu conta faptul că Rusia nu controla state întregi sau chiar regiunile disputate—tot ce conta era că acestea reprezentau oportunități de exploatat. Regiunile separatiste existau undeva, în afara dreptului internațional, în zona gri dintre pace și război, dincolo de orice guvernare normală și, cel mai important, în afara radarului american.

Invazia ilegală a Rusiei în Ucraina a avut implicații profunde asupra acelei țări, asupra alianței NATO și a cadrului mai larg de securitate europeană, precum și asupra viitorului agresiunii ruse pe continent. Negocierile din această săptămână, dintre Statele Unite și Ucraina (între timp eșuate – n. red.), ar putea duce la un nou și mai amplu conflict înghețat, care să consacre câștigurile teritoriale ale Rusiei, să submineze credibilitatea occidentală și să încurajeze Moscova să continue acțiuni agresive în Europa.

Dacă sprijinul occidental va scădea, Rusia își va consolida probabil controlul asupra celor patru teritorii ucrainene ocupate—Crimeea, Donețk, Luhansk și Zaporojie—creând un conflict înghețat prelungit, similar celor din Moldova, Georgia și Caucaz. Aceste conflicte servesc interesele Rusiei, permițându-i să destabilizeze statele vecine, să exercite influență politică și să împiedice integrarea acestora în NATO și Uniunea Europeană. Un conflict înghețat în Ucraina ar împiedica țara să își atingă pe deplin suveranitatea și reconstrucția, lăsând-o într-o zonă tampon permanentă între Rusia și NATO. De asemenea, ar pune o povară suplimentară asupra statului și populației ucrainene și ar alimenta diviziuni interne. Acest lucru ar descuraja și mai mult națiunile europene să își aprofundeze angajamentele de securitate, deoarece ar trebui să gestioneze o Ucraină instabilă și ocupată pe termen nedefinit.

Dar poate cea mai periculoasă consecință a unor negocieri proaste sau a unui răspuns occidental insuficient în Ucraina este mesajul pe care l-ar transmite Moscovei. Dacă nu contracarăm dorința Rusiei de expansiune teritorială, Putin va fi încurajat să întreprindă acțiuni suplimentare împotriva statelor vecine: război hibrid în regiunea baltică, presiuni reînnoite asupra Georgiei și Moldovei sau chiar amenințări militare directe împotriva flancului estic al NATO.

Deciziile luate de NATO, Statele Unite și Ucraina vor avea consecințe de durată mult dincolo de actualul război. Un sprijin insuficient pentru Ucraina riscă nu doar un conflict înghețat care să consacre câștigurile teritoriale ale Rusiei, ci și erodarea credibilității NATO și a coeziunii securității europene. Ar putea încuraja Rusia să întreprindă noi agresiuni în Europa, testând limitele angajamentelor NATO privind apărarea colectivă. Orice acord care i-ar permite din nou Rusiei să evite înfrângerea ar fi o trădare a ucrainenilor, o victorie pentru ruși și o greșeală strategică din partea Statelor Unite“.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI: