Ce-l califică pe Sorin Grindeanu s-o conteste pe Oana Gheorghiu? Isprăvile în scandalul Nordis? „Experiența” universitară în sociologie, deși e absolvent de matematică? Sau adoptarea OUG 13, în loc de construirea de spitale?
Sorin „Nordis” Grindeanu continuă să conteste numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier. Asta i-a imputat cel mai mult președintelui Nicușor Dan.
Întotdeauna se pot găsi soluții și mai bune, dar cine-i, totuși, Grindeanu să-și dea cu părerea despre această decizie? Ce-l califică? Șpăgile de la Nordis?
Ce l-a recomandat, de pildă, să ajungă la un moment dat chiar asistent universitar la Facultatea de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara, când el este absolvent al Facultății de Matematică – specializarea Informatică – în cadrul aceleiași instituții de învățământ?
La modul cel mai serios, cu un curs de „Perfecționare în domeniul statisticii sociale”, finalizat la Universitatea din Bologna, nu poți să fii mai presus de un absolvent al Facultății de Sociologie și Psihologie, nu?
Iar dacă tot i-a „plăcut” matematica atât de mult, de ce nu și-a croit o carieră universitară în acel domeniu pentru care a obținut calificarea? Mai ales că scrisese și o carte de profil, negăsită în nicio librărie sau bibliotecă din țară, deși chiar Grindeanu însuși a fluturat-o de la distanță pentru jurnaliști în semn de dovadă a performanțelor sale de „scriitor”.
Să mai explice Grindeanu și pe ce criterii de „performanță” a devenit în trecut director la Direcția pentru Tineret și Sport Timiș. Că nici pentru această funcție n-a avut vreo calificare.
Apoi, în nici șase luni de mandat la Palatul Victoria, Grindeanu s-a „remarcat” cu două lucruri:
1. scoaterea românilor în stradă, în ianuarie-februarie 2017, prin adoptarea sinistrei Ordonanțe 13 (nu pentru donații privind construirea de spitale), care prevedea amnistierea unor fapte penale (voia să-l scape de la pușcărie, printre altele, pe camaradul său de pescuit, Liviu Dragnea);
2. intrarea în istorie ca fiind primul premier dat afară de propriul partid prin moțiune de cenzură.
În schimb, Oana Gheorghiu nu s-a făcut de râs și n-a fost abonată o viață întreagă la sinecuri ca „tovarășul” ei contestatar. A absolvit Academia de Studii Economice în 1994, cu o specializare în management economic. A prestat în domeniul ei, nu ca „traseistul” Grindeanu – azi matematician, mâine sociolog, poimâine expert în sport.
Oana Gheorghiu este una din fondatoarele Asociației Dăruiește Viață, implicată în proiecte vitale de infrastructură medicală. Exemplu elocvent: construirea de la zero a Spitalului de Copii cu cancer și alte boli grave. A izbutit să atragă peste 100 de milioane de euro din donații și sponsorizări private de la peste 500.000 de donatori și 10.000 de companii.
La polul opus, un întreg aparat PSD, cu premieri incompetenți ca Ponta, Grindeanu, Tudose, Dăncilă sau Ciolacu, n-a fost în stare să finalizeze un singur spital regional din cele 8 promise! Asta, deși avea acces la bani europeni și gestiona finanțele țării.
Ponta și-a inundat propriul bazin electoral pentru a obține o fițuică autorizată cu cetățenia sârbă, ca un mare „suveranist” ce este.
Grindeanu s-a ocupat de penalii țării cu OUG 13, dar și cu călătoriile de lux finanțate de escrocii de la Nordis după jefuirea sălbatică a mii de români.
Tudose l-a lăsat baltă la aeroport pe premierul japonez Shinzo Abe, care venise însoțit de întreprinzători să facă afaceri în România (n-a avut însă cu cine).
Dăncilă, cu „dezastrele ei produse de calamități”, n-a știut nici măcar unde se află (se „bucura” că e la Priștina, dar era la Podgorica, capitala Muntenegrului, Priștina fiind capitala Kosovo; credea că se află la Hunedoara, dar ea era de fapt la Suceava etc.).
Ciolacu–fără–Bac inaugura o „casă mortuară” la Bistrița, nu o sală polivalentă, și anunța de pe atunci că România va ajunge pe fundul prăpastiei după ce va prelua guvernarea. Asta s-a și întâmplat.
