Războiul Mondial al Taxelor – cel mai mare cadou făcut de Trump lui Putin. Furie în Occident, bucurie la Moscova

Ziua Destabilizării Mondiale, numită propagandistic „Ziua Eliberării Americii”, l-a transformat pe Donald Trump în marele erou al Rusiei putiniste. Impunerea de noi taxe vamale, de-a dreptul scelerate, mărfurilor importate de SUA reprezintă o lovitură majoră dată economiei mondiale și mai ales Lumii Libere (UE, Marea Britanie, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Australia etc.).

Potopul de taxe vamale anunțat miercuri, 2 aprilie, de președintele SUA, Donald Trump (78 de ani), din Grădina de Trandafiri a Casei Albe, includ o taxă universală de bază, de 10%, precum și taxe țintite pentru fiecare țară sa uniune de țări. Aceste taxe sunt numite „reciproce”, deși nu sunt reciproce deloc, dar vor fi în curând, câd vor fi adoptate contramăsuri împotriva mărfurilor americane.

De altfel, „tabelul cu taxe” prezentat de Donald Trump este un fake-news oribil. E vorba de coloana pe care sunt scrise taxele vamale pe care statele lumii le-ar aplica mărfurilor americane în prezent. Dar cifrele sunt pur și simplu mincinoase! De exemplu, UE nu impune o taxă de 39% importurilor de peste Ocean, ci de numai 3-5%! Trump și contabilii săi recurg la o matematică diversionistă, însumând toate taxele existente în țările Uniunii Europene, inclusiv taxa pe valoarea adăugată (TVA)! Aceasta e diferită de la țară la țară, dar Guvernul SUA lucrează cu o medie.

Reaua-credință a lui Trump e evidentă: TVA nu e o taxă vamală, ci o taxă internă, care se aplică tuturor mărfurilor și serviciilor, inclusiv celor produse pe plan intern! Așadar, TVA nu creează o discriminare între mărfurile locale și cele de import, de aceea nu poate fi invocată în dezbaterea taxelor vamale.

Trump a folosit această minciună pentru a prezenta SUA ca pe o victimă a vechiului sistem de taxe vamale, la care s-a ajuns după decenii de experențe și negocieri. Chiar și după anunțarea unilaterală a noilor taxe, Trump spune că SUA continuă să fie generoasă, percepând Uniunii Europene doar jumătate din cât UE percepe Americii (20% / 39%), când în realitate taxele americane devin, brusc, de cel puțin patru ori mai mari (20% / 5%)!

Dmitri Medvedev: „Vom sta lângă râu, așteptând ca trupul inamicului să plutească pe lângă noi. Cadavrul în descompunere al economiei UE”

Ofensiva protecționistă a Casei Albe, fără precedent după anii 1930 ai secolului trecut (de la Marea Criză care a zguduit omenirea și a creat premisele izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial), a creat un mare entuziasm în Federația Rusă, țară exceptată de la noile taxe.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev (59 de ani), și-a arătat satisfacția față de noile tarife vamale impuse de Administrația Trump, care au zguduit piețele mondiale și au șocat multe țări, mai ales parteneri comerciali tradiționali ai SUA, precum Uniunea Europeană, Japonia și Coreea de Sud.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X (ex-Twitter), a lui Elon Musk, Dmitri Medvedev – fost președinte (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020) al Rusiei – l-a invocat pe filosoful chinez Lao Tzu.

Dmitri Medvedev: „În prezent, Rusia aproape că nu mai face comerț cu SUA și UE, aproape tot comerțul fiind supus sancțiunilor. Cu toate acestea, economia noastră crește acum cu 3%. Vom urma sfatul lui Lao Tzu și vom sta lângă râu, așteptând ca trupul inamicului să plutească pe lângă noi. Cadavrul în descompunere al economiei UE”.

Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri taxe vamale de cel puțin 10% pentru aproape întreaga lume, cu o singură excepție notabilă: Rusia.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că Rusia a fost exclusă deoarece sancțiunile americane „împiedică deja orice comerț semnificativ”.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat și el că SUA nu face comerț cu Rusia sau Belarus, deoarece acestea se află sub sancțiuni.

Datele oficiale, citate de Axios și Fox News, arată însă altceva: SUA continuă să facă mai multe schimburi comerciale cu Rusia decât cu țări precum Mauritius sau Brunei, care au fost incluse pe lista tarifară a lui Trump.

Valoarea schimburilor comerciale dintre SUA și Rusia a scăzut, într-adevăr, de la 35 de miliarde de dolari (în 2021), în urma sancțiunilor impuse de Administrația Biden după invadarea Ucrainei de către trupele Rusiei, dar a rămas totuși la aproximativ 3,5 miliarde de dolari în 2024.

Anul trecut, conform Fox News, exporturile de bunuri ale SUA către Rusia au fost de 526,1 milioane de dolari (în scădere cu 12,3% față de 2023), iar importurile de bunuri ale SUA din Rusia au totalizat 3,0 miliarde de dolari (în scădere cu 34,2% față de 2023).

Anunțul de miercuri al lui Trump, privind taxele vamale și exceptarea Rusiei de pe această listă, au venit chiar în ziua unei vizite importante la Washington a trimisului președintelui Vladimir Putin. Emisarul Kirill Dmitriev s-a întâlnit cu oficiali americani la Washington, într-un moment în care Administrația Trump ia în considerare să sporească afacerile cu Moscova.

Cotidianul „The Independent” constată că, în numele unei păci incerte în Ucraina, Donald Trump a aplicat nihilismul său și alianțelor tradiționale ale SUA, alegând să-și abuzeze aliații și menajându-l pe Vladimir Putin. Exemplu: SUA le-a spus foștilor parteneri, de la Canada la Ucraina și Japonia, că nu mai are un interes strategic în supraviețuirea lor ca state suverane independente și nu le mai împărtășește valorile, arată publicația britanică.

Taxe aplicate de SUA unor parteneri economici

• Uniunea Europeană – 20%
• Marea Britanie – 10%
• Elveția – 31%
• Israel – 17%
• Norvegia – 15%
• Turcia – 10%
• Serbia – 37%
• China – 34%, adăugat celui existent deja de 20% (total: 54%)
• India – 26%
• Japonia – 24%
• Taiwan – 32%
• Cambodgia – 49%
• Laos – 48%
• Vietnam – 46%
• Myanmar – 44%
• Sri Lanka – 44%
• Filipine – 17%
• Arabia Saudită – 10%
• Singapore – 10%
• Australia – 10%
• Noua Zeelandă – 10%
• Madagascar – 47%
• Africa de Sud – 30%
• Egipt – 10%
• Brazilia – 10%
• Argentina – 10%
• Columbia – 10%
• Saint Pierre & Miquelon (teritoriu francez, în largul coastei Newfoundland din Canada) – 50%.

Dar taxele din acest tabel nu sunt cele totale. Ele sunt doar noile taxe vamale, care se adaugă celor existente până pe 2 aprilie. De exemplu, produsele chineze vor fi vizate de noi taxe la import de 34%, care se vor adăuga tarifelor vamale suplimentare de 20% existente deja, astfel încât taxa totală va fi de 54%!

O taxă generală de 25% va fi aplicată pentru toate mașinile fabricate în străinătate și vândute în SUA.

În SUA, mașinile se vor scumpi, în medie, cu 5.000 de dolari

Joi, la o zi după anunțul lui Trump, pieţele globale au fost puternic zdruncinate. Noua politică tarifară ameninţă să arunce SUA şi restul lumii în recesiune.

Bursa de pe Wall Street, din New York, a pierdut joi circa două miliarde de dolari. Indicele Dow a scăzut cu 3,4%, iar indicele cu 4,3%, atingând cel mai scăzut nivel din septembrie 2024. Indicele tehnologic Nasdaq a scăzut cu 5,5% şi a atins, de asemenea, cel mai scăzut nivel din ultimele 7 luni. Toţi cei trei indici principali erau pe cale să înregistreze cea mai proastă zi de după criza inflaţionistă din 2022.

Și dolarul s-a depreciat masiv: moneda americană a înregistrat joi o scădere accelerată, de peste 2,6% în raport cu euro – o evoluție pe care moneda unică nu a mai cunoscut-o după 2015, scrie Bloomberg.

Dar efectele nocive vin în cascadă și amenință să devină un uragan. Taxele vamale suplimentare de 25% impuse de Donald Trump mașinilor importate în SUA vor duce la scumpirea cu circa 5.000 de dolari a mașinilor noi, vor afecta lanțul de furnizori și ar putea duce la o scădere drastică atât a vânzărilor, cât și producției în SUA.

Reprezentanții industriei auto spun că nu există mașină construită integral în SUA. Unele componente trec și de 6-7 ori granița SUA–Canada, date fiind legăturile strânse dintre furnizori.

Conform unei analize a agenției Reuters, taxele lui Trump pot afecta importuri de mașini și componente în valoare totală de 600 de miliarde de dolari.

Compania de analiză JATO arată proveniența celor 16,1 milioane de automobile vândute anul trecut în SUA:

• 9,82 milioane (61%) au fost produse pe plan local, în SUA;
• 2,19 milioane au fost aduse din Mexic;
• 1,25 milioane – din Coreea de Sud;
• 1 milion – din Japonia;
• 821.000 – din UE;
• 717.000 – din Canada;
• 159.000 – din Marea Britanie;
• 57.000 – din China.

Dintre cele 821.000 de mașini exportate anul trecut de UE în SUA, trei sferturi sunt de la trei grupuri auto germane: Volkswagen, Mercedes-Benz și BMW.

De la Volvo au fost trimise peste Ocean 100.000 de mașini produse în Europa.

Dintre grupurile auto din Europa, cel mai afectat este Volkswagen. În afară de mașinile produse în UE, gigantul german este marca numărul 1 la mașinile fabricate în Mexic și vândute în SUA.

Nissan și Chevrolet au o pondere mare de componente produse în Mexic.

Dintre marile companii americane de tradiție, Ford stă cel mai bine, producând în SUA aproximativ 80% dintre mașinile pe care le vinde acolo. Tesla (compania lui Elon Musk) produce în SUA aproape 100% din ce vinde.

Compania de analiză Cox Automotive, citată de CNN, estimează că tarifele lui Trump ar putea duce la o scădere cu 10-20% a producției auto în America de Nord (SUA, Mexic, Canada), ceea ce ar însemna între 1,5 și 3 milioane mai puține automobile asamblate pe an.

Taxele lui Trump vor afecta și industria auto din România. Aici sunt prezente multe companii germane producătoare de componente auto, iar aceste companii ar putea avea comenzi mai mici din cauza scăderii exporturilor peste Ocean.

Chiar și la Tesla, care asamblează multe mașini în SUA, 20-25% dintre componente provin din Mexic.

Camioneta Ford F-150, care se vinde anual în sute de mii unități în SUA, are aproximativ jumătate dintre componente fabricate în Mexic și Canada, iar anvelopele sunt din Coreea de Sud.

Vaca australiană scumpește hamburgherul american

În Australia, unul dintre principalii parteneri ai SUA în Pacific, crescătorii de vite spun că vor crește prețul pentru carnea care intră în hamburgerii americani, relatează Reuters.

Joi, fermieri, comercianți și organizațiile din industria cărnii de vită din Australia au declarat că vor transfera costurile suplimentare ale taxelor vamale americane către consumatorii din SUA, ceea ce va duce la creșterea prețurilor hamburgerilor și ale fripturilor.

Anual, Australia trimite în SUA – cea mai mare piață a sa – carne de vită în valoare de 2,52 miliarde de dolari americani. Reciproca nu e valabilă: din 2003, Australia interzice importul de carne proaspătă de vită din SUA, din cauza descoperirii encefalopatiei spongiforme bovine („boala vacii nebune”) la vitele americane.

Carnea de vită australiană este apreciată de lanțurile de fast-food americane pentru conținutul său mai scăzut de grăsime. Ea este combinată cu carnea de vită mai grasă din SUA, pentru a produce hamburgeri cu un conținut ideal de grăsime.

Conform reglementărilor Departamentului Agriculturii din SUA, hamburgerii și carnea tocată de vită nu pot avea un conținut de grăsime mai mare de 30%.

Sunt așteptate scumpiri mari la produsele Apple: iPhone, laptop etc.

Prețul iPhone-urilor riscă să înregistreze creșteri mari din cauza tarifelor impuse de Donald Trump. Potrivit analiștilor consultați de Reuters, produse precum iPhone-ul s-ar putea scumpi cu 30%-40%, dacă Apple va transfera costurile către consumatori.

Majoritatea iPhone-urilor sunt produse încă în China, țară care se confruntă cu taxe vamale de 54% (20% vechi  + 34% noi). Dacă aceste taxe se mențin, Apple va trebui să aleagă între a suporta costurile suplimentare sau a le transfera (măcar parțial) asupra clienților.

Acțiunile Apple au scăzut cu peste 8% după anunțul tarifelor, înregistrând cea mai slabă zi pentru companie din septembrie 2020.

Apple vinde anual peste 220 de milioane de iPhone-uri, piețele principale fiind SUA, China și Europa.

Cel mai ieftin model iPhone 16 a fost lansat în SUA la un preț de 799 de dolari (circa 3.600 de lei), dar ar putea ajunge la 1.142 de dolari (aproximativ 5.149 de lei), potrivit estimărilor Rosenblatt Securities.

Un model mai scump, iPhone 16 Pro Max, cu ecran de 6,9 inci și 1 terabyte de stocare, vândut în prezent cu 1.599 de dolari (7.210 lei), ar putea ajunge la aproape 2.300 de dolari (10.372 lei).

iPhone 16e, lansat în februarie ca variantă mai accesibilă pentru funcțiile de inteligență artificială ale Apple, are un preț de 599 de dolari (2.700 de lei). O creștere de 43% l-ar putea duce la 856 de dolari (aproape 3.870 de lei).

Și prețurile altor dispozitive Apple ar putea înregistra creșteri semnificative.

Chiar și cu o parte din producție mutată în Vietnam și India, majoritatea iPhone-urilor sunt încă fabricate în China. În plus, țările din peninsula Indochina n-au fost scutite de tarife: 46% pentru Vietnam, 26% pentru India.

Donald Trump a dărâmat în 80 de zile ordinea comercială mondială construită în 80 de ani!

Chiar și un senator republican, Mitch McConnell, a criticat planul tarifar al lui Trump, numindu-i „o politică proastă”.

New York Times a scris: „Apetența lui Trump pentru risc nu cunoaște limite. El practic îi provoacă pe adversarii săi să-l înfrunte. Fără să mai trebuiască să se confrunte vreodată cu alegătorii, Trump distruge o alianță globală construită timp de 80 de ani și pariază că restul lumii va alege să nu escaladeze situația”. 

Publicația Die Zeit din Germania: „Mulțumim pentru Andy Warhol. Mulțumim pentru Big Mac și iPhone… Acum, la revedere! (…) Sub administrația lui Trump, consumerismul a fost afectat de spectrul iliberalismului al președintelui SUA”.

Ziarul francez Le Monde a făcut altă observație interesantă. Pentru a-și justifica deciziile tarifare extreme, Donald Trump l-a menționat adesea pe fostul președinte american William McKinley (ales în 1896 și 1900, asasinat în 1901), cunoscut pentru politicile sale protecționiste. Însă ceea ce actualul președinte n-a menționat (sau poate că nici nu știe) este că McKinley a regretat politicile sale comerciale.

Într-un editorial publicat de britanicii de la The Independent se precizează că ordinea internațională bazată pe reguli pentru comerțul internațional, a cărei construcție a durat 80 de ani și care a câștigat Războiul Rece, a fost complet abandonată în 80 de zile, de când Donald Trump a ajuns la Casa Albă.

Ziarul britanic scrie că, în timp ce majoritatea președinților SUA au căutat să construiască, Trump încearcă doar contrariul: să dărâme.

The Independent: „Pentru a restabili ordinea, va fi nevoie de ceva asemănător unui proces de pace. (…) Primele zile în funcție ale lui Donald Trump au fost marcate de ordine executive fără precent aplicate Guvernului federal și Constituției Statelor Unite. Rezultatul a fost prăbușirea SUA și a lumii într-o stare de criză permanentă. După ce a pus la încercare structura vieții politice americane și a ordinii internaționale, președintele ajunge acum rapid la etapele finale ale dezmembrării ordinii economice postbelice. La fel ca în cazul alianțelor militare și diplomatice care au protejat SUA și partenerii săi atât de mult timp, la fel se întâmplă și cu instituțiile și politicile care au contribuit la propulsarea lumii către un progres și o prosperitate fără precedent. Decenii de muncă minuțioasă pentru dezvoltarea comerțului internațional și stabilirea unui sistem bazat pe reguli, supravegheat în cele din urmă de Organizația Mondială a Comerțului, sunt desființate de acum de Trump. Este o revoluție și a provocat deja haos pe piețele financiare și în lumea întreprinderilor. (…) Prin anunțul privind noile taxe, Trump urmărește nimic mai puțin decât inversarea globalizării și perturbarea lanțurilor de aprovizionare și a piețelor integrate extrem de eficiente, în numele unui naționalism economic fără sens, cu sumă zero. Toate lecțiile de istorie și de economie practică sunt abandonate în favoarea protecționismului brut – în special mercantilismul, în care politicieni precum Trump, mai degrabă decât piețele, determină ce se produce, unde și de către cine. (…) Trump, un copil al vremurilor sale, ai cărui ani de formare au fost marcați de creșterea puterii industriale germane și japoneze, încearcă să readucă SUA la statutul său de mare națiune producătoare, chiar dacă alte națiuni construiesc mașini și produc oțel mai bine și mai ieftin. Este o viziune care-i va servi rău pe americani. Așa cum relaxarea treptată a restricțiilor comerciale a dus la creșterea productivității și a creșterii economice, tot așa, experiența istorică sumbră a demonstrat că nimeni nu câștigă războaiele comerciale, iar acestea pot duce la războaie reale”.

Trump, triumfalist: „Pieţele vor exploda. Acţiunile vor exploda. Ţara va exploda. Va fi un boom!”

În ciuda semnalelor cumplite care vin din piață, Donald Trump își continuă dscursul triumfalist, conform căruia noile măsuri tarifare vor face economia SUA „mult mai puternică”, ba chiar va începe o „epocă de aur”. Pare că liderul MAGA blufează.

Joi, Trump a avut două intervenții publice: una de dimineață, cealaltă după-amiază, când bursele intraseră în panică.

Mai întâi, Trump a scris pe Truth Social, rețeaua sa de socializare: „OPERAȚIA S-A ÎNCHEIAT! PACIENTUL A TRĂIT ȘI SE VINDECĂ. Prognoza este că pacientul va fi mult mai puternic, mai mare, mai bun și mai rezistent decât oricând înainte”.

În a doua lui reacție, când de pe Wall Stree veneau vești cumplite, Trump a ridicat din umeri și le-a spus reporterilor adunaţi pe peluza de sud a Casei Albe: „Cred că merge foarte bine. A fost o operaţie, ca atunci când un pacient este operat – şi este un lucru mare. Am spus că acest lucru va fi exact aşa cum este… Nu am mai văzut niciodată ceva asemănător. Pieţele vor exploda. Acţiunile vor exploda. Ţara va exploda. Iar restul lumii vrea să vadă dacă există vreo modalitate de a face o înţelegere. Au profitat de noi timp de mulţi, mulţi ani. Timp de mulţi ani am fost de partea greşită a fileului… şi vă spun ceva: cred că va fi incredibil. Lucrul despre care oamenii trebuie să vorbească este că avem aproape şapte trilioane de dolari de investiţii care vin în ţara noastră. Cred că ţara noastră va cunoaşte un boom”.

Casa Albă: „Au avut la dispoziție 70 de ani pentru a face ceea ce trebuie și au ales să nu o facă. Au jefuit muncitorii americani”

Casa Albă și-a propagat mesajele triumfaliste, cu nuanțe răzbunătoare, și prin purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt (27 de ani).

Aceasta a declarat pentru CNN, distorsionând istoria: „Pentru oricine de pe Wall Street, în această dimineață, aș spune: «Aveți încredere în președintele Trump!». Acesta este un președinte care știe ce face. (…) Tarifele vamale înseamnă că Statele Unite nu vor mai fi înșelate de națiunile străine”.

Tânăra purtătoare de cuvânt a alunecat într-un naționalism grețos, împrumutat de la șeful său. Ea face evaluări stupide unei istorii de 7 decenii pe care este evident că nu o cunoaște, deși mulți președinți americani, inclusiv republicani, au pus contribuit la realizarea ei.

Karoline Leavitt: „Aceste țări, din întreaga lume, au avut la dispoziție 70 de ani pentru a face ceea ce trebuie față de poporul american și au ales să nu o facă. Au jefuit muncitorii americani. Ne-au dus locurile de muncă în străinătate. Președintele a pus capăt acestei situații”.

„Omul cu tabelul” taxelor lui Trump – un miliardar care a scăpat la 11 septembrie 2001 pentru că și-a dus fiul la școală

Secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick (63 de ani), joacă un rol central în războaiele comerciale declanșate de președintele Donald Trump. Fost bancher de investiții care s-a făcut remarcat după atacurile teroriste asupra World Trade Center, pe 11 septembrie 2001, Lutnick este cel care i-a pregătit lui Trump tabelul cu cifre mincinoase (unele) și înspăimântătoare (altele).

Susținător ferm al taxelor vamale, Lutnick este o figură proeminentă pe Wall Street, după ce a condus ca director general banca de investiții Cantor Fitzgerald și a reconstruit-o de la zero după atacul terorist de pe 11 septembrie 2001, în care sute de angajați ai săi au murit în „turnurile gemene” de la World Trade Center.

Conform Business Insider, averea personală a lui Lutnick se ridică la cel puțin 2,2 miliarde de dolari. El deține un portofoliu financiar vast, cu peste 800 de afaceri și cu venituri care au depășit 350 de milioane de dolari în ultimii doi ani.

Lutnick deține inclusiv participații în industria minieră din Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, pe care Trump a amenințat în mod repetat s-o anexeze cu forța.

În timpul audierii pentru confirmarea sa în funcție, mai mulți senatori l-au întrebat pe Lutnick despre creșterea costurilor în cazul în care alte țări ripostează cu propriile taxe vamale asupra exporturilor americane. Răspunsul lui Lutnick a fost diderant: „Prețul unui anumit produs poate crește. Dar toate… este o absurditate să spunem că taxele vamale provoacă inflație” (!!!).

Când a fost numit secretar al Comerțului, Lutnick a renunțat la funcția de director general al Cantor Fitzgerald, bancă de investiții și alte servicii financiare care a pierdut mai mulți angajați decât oricare altă companie americană în atacul de pe 11 septembrie 2001 – peste două treimi din angajații săi și mai mult de o treime din totalul celor care și-au pierdut viața în Turnul de Nord al World Trade Center.

Cantor Fitzgerald își avea birourile situate la ultimele cinci etaje ale Turnului de Nord, o clădire cu 110 etaje. Când un avion s-a izbit de etajele 93-99 ale turnului, la ora 8.46, toți cei care lucrau la etajele superioare au rămas blocați. „I-am pierdut pe toți cei din biroul nostru… toți brokerii, toți traderii, toți agenții de vânzări aflați la muncă. I-am pierdut pe toți”, a declarat el câteva zile mai târziu, într-un interviu acordat lui Larry King la CNN.

Lutnick a povestit că, în acea dimineață, în timp ce se afla la școala fiului său, telefonul îi suna în mod repetat, dar se deconecta când încerca să răspundă. „Am aflat mai târziu că era fratele meu, Gary, care încerca să mă sune ca să-și ia rămas-bun”, a scris Lutnick într-un mesaj pe care l-a postat pe rețelele de socializare la comemorarea de anul trecut a atacului terorist.

În interviul acordat lui Larry King, Howard Lutnick a povestit plângând că a descoperit că fratele o sunase și pe sora lor, spunându-i că „nu avea să reușească să iasă”, că „fumul intra înăuntru” și că „situația era gravă”. „A sunat să-și ia rămas-bun și i-a spus că o iubește și că trebuie să-mi spună și mie că mă iubește”, a mai spus el.

Într-un alt interviu, acordat la momentul respectiv pentru CNN, că, atunci când a ajuns în cele din urmă la clădire, „am privit oamenii fugind, îi apucam și îi scuturam, întrebându-i de la ce etaj coborau”. Spera să găsească pe cineva de la etajele 101-105, unde erau situate birourile Cantor Fitzgerald. „Știam că, dacă găsesc un angajat, dacă măcar o persoană a coborât de la acel etaj, atunci trebuiau să fie și alții”, a spus el.

Aceste interviuri emoționante și puternice au stârnit un val de compasiune, fiind un șoc pentru publicul american să vadă directorul unei mari companii de pe Wall Street izbucnind necontrolat în lacrimi.

Însă acea compasiune nu a durat mult. Lutnick s-a confruntat rapid cu un val uriaș de critici când s-a aflat că, la doar câteva zile după atacuri, tăiase salariile angajaților care erau încă dați dispăruți și considerați morți. Printre cei care l-au criticat s-au numărat văduve ale angajaților săi.

CNN a realizat un nou reportaj, de data aceasta intervievând văduve furioase din cauza deciziei lui Lutnick de a înceta plata salariilor. „Nu vă așteptați ca aceste femei să plângă pentru Lutnick. La câteva zile după tragedie, el a făcut ceva ce ele nu pot nici ierta, nici uita”, a spus reporterița.

La acel moment, Lutnick a recunoscut că primea apeluri de la văduve care întrebau despre salariile soților lor. „Mă sună și îmi spun: «De ce nu poți să plătești salariul? De ce nu poți să plătești salariul soțului meu? Alte companii își plătesc angajații dispăruți și decedați, tu de ce nu poți?»”, i-a spus el ulterior lui Larry King. „Dar, vedeți, i-am pierdut pe toți din companie, așa că nu le pot plăti salariile. Ei cred că facem ceva greșit. Nu le pot plăti salariile”, a insistat Lutnick, izbucnind din nou în plâns.

„Aveam nevoie ca bancherii mei să știe că sunt la conducere. Că nu sunt sentimental și că nu sunt mai puțin motivat sau hotărât să-mi salvez afacerea”, a explicat Lutnick într-un interviu acordat publicației „New York Times”, la 10 ani după tragedie.

CBC a precizat că el și-a respectat promisiunea de a oferi familiilor victimelor 25% din profiturile firmei în următorii cinci ani – în total 180 de milioane de dolari – și de a le plăti asigurarea de sănătate pentru următorii 10 ani.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* VIDEO. Declarație gravă a lui Ponta: dacă ajunge președinte, va închide dosarele lui Călin Georgescu!