(Promovare electorală)
1. Fără politică la școală
Depolitizarea învățământului preuniversitar românesc și așezarea copilului în centrul sistemului. Desființarea inspectoratelor școlare și transformarea directorilor de școli în manageri performanți, aleși prin concurs.
Inspectoratele școlare sunt una dintre principalele surse de influență politică în sistemul de educație și una dintre cele mai mari frâne în calea modernizării învățământului, prin cenzura aproape totală a autonomiei școlare, sub toate aspectele ei: catedre, norme, personal, numiri de directori, alocări de fonduri etc. Vom depolitiza învățământul preuniversitar românesc și vom repune copilul în centrul sistemului.
Această măsură nu poate fi aplicată în afara profesionalizării managementului școlar, prin care să asigurăm funcționarea armonioasă și eficientă a comunităților școlare. De asemenea, măsura nu va fi aplicată în perioada de pandemie COVID-19 (ce implică numeroase schimbări de organizare la nivel național și județean). Însă perioada de pandemie va fi prielnică pentru analiza și detalierea planurilor de tranziție de după desființarea inspectoratelor, precum și pentru pilotarea descentralizării în mai multe categorii de școli, înainte de scalarea la nivel național a transformării propuse.
Profesionalizarea managementului școlar trebuie să fie o prioritate a sistemului, care determină, într-o bună măsură, calitatea actului educațional, mai ales din perspectiva descentralizării reale a învățământului. Managerul sau directorul școlii trebuie să devină acea persoană echipată cu un set complex de competențe în management organizațional, recrutarea, selecția și managementul resurselor umane, managementul timpului, managementul resurselor financiare și logistice, comunicare organizațională și relațională, managementul conflictelor și nu numai.
Măsura concretă
Atribuțiile de ordin administrativ ale inspectoratelor școlare vor fi transferate către consiliile de administrație ale școlilor.
Atribuțiile ce țin acum de inspecția școlară (Art. 3 din Regulamentul de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare) vor fi efectuate la nivelul școlii, prin mecanisme obiective de audit. Este necesară o schimbare de paradigmă în ceea ce privește activitatea de inspecție școlară, care, în prezent, este o activitate exclusiv administrativă, preponderent sancționatorie și un instrument de control (inclusiv politic) al cadrelor didactice. Aceasta nu se bazează pe observarea riguroasă și constructivă a climatului școlar. Alianța USR PLUS propune modelul auditului școlar orientat spre îndrumarea activităților didactice și dezvoltarea cognitivă, socială, personală și interpersonală a elevilor. Sprijinul suplimentar către școlile care nu au suficiente competențe locale pentru a putea gestiona atribuțiile suplimentare va fi furnizat de Ministerul Educației și Cercetării și de Centrele Regionale de Sprijin în Educația Online (vezi angajamentul #29).
Ocuparea pozițiilor de manageri școlari profesioniști în unitățile școlare va fi organizată după susținerea examenului de intrare în carieră. Managerii școlari vor susține un interviu cu Consiliul de Administrație al unității de învățământ unde au vizat ocuparea postului vacant. În acest proces, candidații la postul de manager vor prezenta un program de management. Consiliul de Administrație va organiza concursul și va confirma numirea în post a managerului școlar.
Se va face o distincție clară între funcția de management al școlii și cea didactică, iar directorii și profesori aflați în aceste poziții de management, la care au ajuns prin concurs, vor avea posibilitatea de a alege doar una dintre funcții. Punem un accent deosebit pe recrutarea, selecția și managementul resurselor umane, din perspectiva faptului că fiecare manager școlar va avea responsabilitatea organizării concursurilor de selecție a cadrelor didactice, la nivelul instituției de învățământ.
Managerul școlar va putea asigura și managementul unor sisteme de școli. Aceasta este situația școlilor mici din mediul rural, care își pot eficientiza costurile prin „împărțirea” aceluiași manager școlar, sau orice altă asociere de școli care dorește să beneficieze de managementul performant al unui manager școlar (ex. mai multe unități școlare mici comasate într-o clădire modernizată, accesibilă – consorții școlare rurale).
Autonomia și depolitizarea școlii sunt două elemente centrale care vor guverna și procesul de recrutare și selecție a managerului școlar, ce va fi realizat de către Consiliul de Administrație al unității.
Estimare a impactului bugetar
Măsura se face cu încadrarea în cheltuielile ACTUALE cu educația.
Instituția responsabilă
Ministere, agenții, autorități: Ministerul Educației Naționale, ARACIP
2. Dreptul de a alege în educație
Să poți alege școala la care merge copilul tău, din mai multe opțiuni bune. Deciziile în școlile publice să fie luate nu de minister și primărie, ci de consiliul de administrație al școlii. Regândirea materiilor și stabilirea unui curriculum național simplificat, completat de unul suplimentar ales de elev sau de școală. Un proces mai ușor de înființare și funcționare a grădinițelor, școlilor și liceelor private.
În prezent, învățământul românesc se derulează pe o structură piramidală de coordonare și control care împinge beneficiarul final al sistemului, elevul, la baza piramidei, pe cea mai îndepărtată poziție de puterea de decizie. Această construcție a dus la apariția și proliferarea unui sistem extrem de stufos și birocratic, care consumă resurse și împiedică sistemul să se autoregleze și să se adapteze la schimbările tehnologice, sociale și de mediu din ce în ce mai rapide. Este un sistem piramidal bazat pe frică, frică ce se multiplică pe măsură ce coborâm la baza piramidei, producând în final, cei mai nemotivați și mai dezinteresați elevi din țările participante la evaluarea PISA (2012).
Nevoia de schimbare în sistemul de educație din România este acută. Sistemul românesc de învățământ rămâne înghețat în propriile rutine, insensibil parcă la schimbarea societății în general și a pieței muncii în special. Acesta și-a arătat în mod sistematic, ineficiența și lipsa de consistență și relevanță, cu prilejul diverselor testări internaționale, dar și prin rata îngrijorătoare a părăsirii timpurii a școlii (16,4% în 2018).
În ultimii 12 ani, bugetul educației a crescut de la 13,8 miliarde lei la 29,2 miliarde lei în 2018. O creștere cu 112%, mai mult de dublu. În condițiile în care populația școlară în aceeași perioadă s-a diminuat cu 18%, de la 4,3 milioane la 3,5 milioane. Dacă ne uitam la finanțarea aceasta raportată la elev/student vedem o creștere cu 160% a finanțării.
Cu toate acestea, rezultatele acestor creșteri de finanțare în educație nu au fost deloc la înălțime. România a înregistrat chiar regrese la indicatori internaționali relevanți pentru educație. Este clar că trebuie să acționăm și asupra eficienței banilor cheltuiți. Mai multe fonduri alocate ineficient sau sunt pradă corupției, nu vor ajuta.
Măsura concretă
Sistemul de educație, în orice stat, trebuie să fie un organism viu, într-o continuă căutare și adaptare. Eficiența și capacitatea de autoreglare a sistemului de educație este dată de calitatea cadrelor didactice, de o formare inteligentă inițială și continuă a acestora.
Dar tocmai actorii principali ai educației, copiii, profesorii, părinții, comunitățile, sunt cei mai departe de decizia care le afectează viața și viitorul. Schimbarea sistemului de decizie în educație este, mai mult decât oricând, o necesitate în reafirmarea sistemului de învățământ în România.
Românii vor avea dreptul de a alege în educație prin:
- Mutarea centrului de decizie de la nivelul politic (minister și primărie) la nivelul consiliului de administrație al școlii, pentru școlile publice.
- Debirocratizarea și flexibilizarea procesului de înființare și funcționare a grădinițelor, școlilor și liceelor private.
- Debirocratizarea ARACIP.
- Desființarea inspectoratelor școlare.
- Regândirea materiilor și a încărcării acestora. Un curriculum național simplificat completat de un curriculum suplimentar la decizia elevului sau școlii.
- Trecerea terenurilor și clădirilor care găzduiesc unități de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școli primare, gimnaziale și liceale, inclusiv celelalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, care fac parte din domeniul public local, în administrarea instituțiilor de învățământ enumerate anterior. Astfel, vom elimina situațiile de lipsă a investițiilor sau investiții discreționare și condiționate politic.
- Fiecare părinte va putea alege școala cea mai bună pentru copilul său și va avea la dispoziție aceeași sumă pe care o poate direcționa către o școala publică sau privată pe care o alege. Noi propunem 3 trepte de finanțare. Una standard, una pentru elevi din zone de educație prioritare (mai ales din mediul rural sau din urban dezavantajat definite ca Bazine de Risc Socio-educațional – BRSE) și alta pentru elevi cu cerințe educaționale speciale.
Flexibilizarea sistemului va permite școlilor integrarea mai concretă cu viața comunității din care fac parte acestea. Motivația pentru școală a cunoscut în România un declin dramatic: doar 2% dintre copiii români sunt puternic motivați de ce se întâmplă la școală. Dincolo de aceste două procente începe indiferența. Vizăm adaptarea unor programe de educație la nevoile elevilor, încă din învățământul secundar inferior (clasele V – X) cu rolul de a prezenta copiilor opțiunile de carieră din comunitatea lor și nu numai. Acestea pot fi inclusiv programe de dezvoltare de competențe antreprenoriale și financiare. Aceste instrumente au făcut parte dintr-o soluție eficientă testată în Portugalia, care a avut cea mai spectaculoasă scădere a procentului de eșec școlar și părăsire timpurie a școlii din Europa, de 24,6% în 10 ani.
Acordarea unor atribuții sporite la nivelul fiecărei școli îi va permite acesteia, prin cadrele sale didactice, să adapteze și metodele de învățare, nu doar curriculumul, la nevoile copilului. De aceea, este important ca școlile să-și poată adapta cât mai bine procedurile șimetodologiile astfel încât să ofere cea mai bună experiență de învățare pentru copii, atât prin prisma eficacității metodei (dacă elevul a învățat sau nu), cât și prin prisma satisfacției copilului în procesul de învățare.
Estimare a impactului bugetar
Măsura se face cu încadrarea în cheltuielile ACTUALE cu educația.
Instituția responsabilă
Ministere, agenții, autorități: Ministerul Educației Naționale
3. Școala de la 8 la 5, masă caldă și școală-după-școală
Creșterea calității învățământului prin reorganizarea programului elevilor. Astfel, în intervalul 8.00-17.00, elevii participă la orele de studiu dimineața, la prânz au parte de o masă caldă, iar după-amiază se pot implica în activități opționale (teme, activități sportive, cluburi de interes etc).
România continuă să înregistreze rate foarte mari ale abandonului școlar (rata de părăsire timpurie a școlii), în condițiile în care există o legătură clară între abandonul școlar și șomaj, excluziune socială și sărăcie. De la un vârf de 19,3% în 2010, România a înregistrat o evoluție oscilantă până la o rată de 16,4% în 2018. Astfel, abandonul școlar rămâne o provocare pentru societatea românească, în condițiile în care înregistrăm vârfuri mult mai înalte în zonele rurale (25,4% în 2018) și în rândul copiilor romi (77% în 2018).
Măsura propusă ajută la prevenirea și diminuarea fenomenului de excluziune socială manifestat în sistemul educațional prin abandon școlar și contribuie la creșterea calității învățământului (prin crearea unor premise pentru creșterea rezultatelor școlare). Concomitent, măsura sprijină familiile monoparentale sau cele care au probleme în asigurarea monitorizării activității zilnice a copiilor în intervalul 14.00-17.00.
Măsura concretă
Măsura propusă este construită pe mai mulți piloni-cheie:
1. În perioada desfășurării activității didactice, preșcolarilor și elevilor din toate unitățile de învățământ preuniversitar de stat li se acordă, cu titlu gratuit, un suport alimentar, constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita unei valori zilnice de 10 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Valoarea zilnică va fi indexată cu indicele inflației (în perioada afectată de pandemie, acordarea suportului va fi gestionată diferit, conform normelor de sănătate în vigoare); eliminarea barierelor birocratice pentru funcționarea programului în parteneriat cu furnizori locali pentru suport alimentar.
2. Extinderea programelor de tip „școală după școală” pentru toate școlile din mediul rural sau urban care funcționează într-un singur schimb (pachetul de activităţi pentru accelerarea învăţării şi performanţă, pachetul de activităţi de sprijin și pachetul de pregătire pentru viaţă – prevăzute în normele de organizare) – prin utilizarea de fonduri locale și fonduri europene atrase.
3. Identificarea necesarului pentru extinderea infrastructurii școlare pentru toate școlile din România care funcționează în mai multe schimburi (circa 1.500 de școli cu personalitate juridică – din care 600 figurează în mediul rural și aproximativ 900 în mediul urban). Inițierea unui master-plan național pentru construcția de infrastructură școlară suplimentară sau pentru închirierea pe termen lung a unor spații potrivite pentru activități didactice, cu viziunea de a respecta Legea Educației Naționale 1/2011 privitoare la numărul maxim de elevi în clase, și de a organiza învățământul tuturor școlilor într-un singur schimb.
Impact bugetar
Măsura are un impact bugetar estimat de 3,05 miliarde lei anual pentru pilonul de „masă caldă în școli”, nu are impact bugetar pentru pilonul „școală după școală” în cazul atragerii de fonduri europene și nu are un impact financiar pentru finalizarea master-planului de construcție de infrastructură școlară. Construcția de infrastructură școlară are costuri separate ce vor fi evidențiate distinct.
Sursa de finanțare
Unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ le vor fi acordate sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale.
Instituția responsabilă
Secretariatul general al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Educației și Cercetării.
4. Sprijin pentru școala online
Organizarea și dezvoltarea a 8 Centre Regionale pentru Suport în Educație Online, care să ofere școlilor sprijin în desfășurarea orelor online; de la conectarea la internet de mare viteză și achiziția de echipamente până la formarea de competențe digitale pentru cadrele didactice.
Contextul epidemiei COVID-19 a forțat sistemul educațional românesc să se adapteze rapid la nevoia de organizare a educației la distanță pentru învățământul preuniversitar. Perspectiva Organizației Mondiale a Sănătății estimează că obținerea unui vaccin pentru epidemia cu virusul SARS-COV2 este posibil să aibă loc loc peste 1,5-2 ani. Până atunci, sistemul educațional va fi cel mai probabil forțat să funcționeze flexibil, cu o puternică componentă online. Una din cele mai mari probleme ale sistemului educațional a fost și este cea a lipsei competențelor digitale în rândul cadrelor didactice (de multe ori, elevii fiind mai familiari cu tehnologia).
În acest moment, în afara structurii clasice de funcționare ierarhică de sus în jos – Minister, Inspectorate, unități școlare – și cu puținul sprijin oferit (fie de către Casa Corpului Didactic din fiecare județ, din partea unor universități partenere sau prin participarea la programul EDUCRED), cadrele didactice sunt lipsite de programe de instruire și formare de competențe digitale și competențe pedagogice online. De asemenea, pe fondul unei penurii de specialiști IT și administratori de rețele, unitățile școlare au de suferit.
În acest context atipic de pandemie, dar și pentru a asigura procesul de tranziție de la învățarea în clasă la învățarea prin intermediul echipamentelor tehnologice, este necesară crearea unor echipe dedicate responsabile de asigurarea tranziției educației din România la noul mod de organizare și predare online.
Măsura concretă
Demararea unui program național finanțat prin fonduri europene de inițiere (cu durată de patru ani), recrutarea de personal specializat și gestionarea a opt Centre Regionale de Suport în Educația Online – CR-SEO (cu acoperire teritorială a regiunilor de dezvoltare ale României), care să furnizeze pentru toate unitățile școlare din zonă servicii de:
- analiză de nevoi tehnologice ale unităților școlare;
- sprijin în achiziționarea de tehnologie în baza programelor naționale sau europene;
- sprijin în instalarea și darea în folosință a tehnologiei achiziționate;
- furnizarea de programe de dezvoltare competențe digitale pentru cadrele didactice;
- suplinirea predării online a orelor de Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru colectivele școlare care nu beneficiază de cadre didactice specializate.
Din punct de vedere administrativ, cele opt Centre Regionale vor raporta către Ministerul Educației și Cercetării și vor interacționa digital, dar și fizic, cu toate unitățile școlare de pe raza regiunii pe care o deservesc. În funcție de nevoile fiecărei unități școlare, aceste centre vor putea apela la furnizori specializați care să gestioneze problemele tehnice de conectivitate și funcționare, în dialog cu administratorii IT locali.
Centrele vor pune la dispoziție, în timp real, situația tuturor școlilor din regiune din punct de vedere al calității conexiunii la internet, al tehnologiei disponibile în școală /clase și în posesia elevilor, precum și lista problemelor asociate în curs de rezolvare, funcționând ca un pol profesionist de furnizare de servicii (trasabilitate digitală pentru solicitări, reclamații, probleme rezolvate).
Dincolo de rezolvarea regională a problemelor tehnice, aceste centre vor avea responsabilitatea dezvoltării de competențe digitale în rândul cadrelor didactice – oferind programe de pregătire, mentorat și suport pentru cadrele didactice care au nevoie de acoperirea unor carențe de pregătire în utilizarea tehnologiei și, de asemenea, vor furniza experimental, la nivelul regiunii, cursuri de TIC (prin profesori specializați), pentru clasele de elevi care nu au postul de profesor specializat acoperit la nivel de școală.
Cheltuielile pentru funcționarea acestor centre vor fi acoperite din fonduri europene, printr-un proiect de patru ani, implementat de către Ministerul Educației și Cercetării.
Impact bugetar
Fondurile necesare de înființare și funcționare pentru primii patru ani vor fi acoperite din fondurile europene.
Instituția responsabilă
Ministerul Educației și Cercetării
https://www.usrplus.ro/40_de_angajamente_la_guvernare
–––––––––––––––––––––––
– Comandat de: Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (P.L.U.S.) – Filiala județeană Constanța
– Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com
– Cod A.E.P. mandatar financiar (C.U.I. M.F): 11200033
