Provocările tot mai dese făcute de Federața Rusă la granița cu Estonia primesc o replică viguroasă – la nivel guvernamental – din partea micuței țări baltice, care s-a rupt de Uniunea Sovietică în 1991.
Estonia transmite un mesaj ferm Rusiei, pe fondul incidentelor tot mai frecvente la frontieră. Ministrul de Externe de la Tallin, Margus Tsahkna (48 de ani), a declarat că orice militar rus fără însemne oficiale, care ar încerca să pătrundă pe teritoriul Estoniei, va fi întâmpinat cu forță letală.
Estonia are o suprafață de 378 de ori mai mică decât Rusia și o populație de 111 ori mai mică
Declarația lui Margus Tsahkna a fost făcută într-un interviu acordat presei poloneze, în contextul unor episoade recente în care persoane neidentificate, fără însemne militare, au fost observate în apropierea graniței dintre Estonia și Rusia.
Termenul de „omuleți verzi” este folosit pentru a desemna militarii ruși fără însemne care au apărut în Crimeea în 2014, înainte de anexarea peninsulei de către Federația Rusă – o strategie menită să ascundă implicarea oficială a Moscovei.
„O spun foarte clar: dacă omuleții verzi vor trece granița noastră, îi vom împușca. Acestea vor fi consecințele, fără echivoc. Dacă Rusia nu este convinsă că vom reacționa, ar putea fi tentată să ne testeze”, a afirmat Tsahkna, citat de publicațiile poloneze o2.pl și Onet.
Estonia este una dintre cele mai mici țări din Uniunea Europeană și din NATO, având o suprafață de 45.226 km² (de 378 de ori mai mică decât Rusia) și o populație de 1,29 milioane de locuitori (de 111 ori mai mică decât Rusia).
Federația Rusă este țara cu cea mai mare suprafață din lume (17.125.200 km²) și cu a 9-a populație, recenzată în 2017 (144 de milioane de locuitori).
Față de România, Estonia este mai mică de 5,2 ori din punct de vedere al suprafeței și de 14,7 ori din punct de vedere al populației.
Diferendul istoric de pe râul Narva
Șeful diplomației estoniene a precizat că astfel de situații nu sunt izolate și că incidente similare au fost semnalate în zona orașului Narva, localitate de frontieră situată chiar pe linia de separație dintre cele două state.
„Nu este prima dată când îi vedem. Îi monitorizăm constant. Există numeroase rapoarte, inclusiv din Narva, care este un oraș de graniță”, a spus Tsahkna.
Râul Narva marchează o frontieră naturală între Estonia și Rusia, însă delimitarea exactă a graniței rămâne un subiect sensibil. Cele două state nu au reușit, până în prezent, să ratifice un tratat de frontieră, în ciuda negocierilor care durează de 34 de ani.
Diferendul are rădăcini istorice, fiind urmarea politicii diabolice a lui Stalin de a amesteca teritoriile fostelor republici sovietice. În prezent, frontiera Estoniei cu Rusia se întinde pe 290 de kilometri. Între 1920 și 1945, granițele Estoniei cu Rusia, stabilite prin Tratatul de Pace de la Tartu din 1920, se întindeau și la nord-est de râul Narva, cuprinzând orașul Peciorî (Petseri) din sud-est. Acest teritoriu, de circa 2.300 km², a fost înglobat Rusiei, de temutul Stalin, la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. Din acest motiv, frontiera între Estonia și Rusia nu este definită nici astăzi.
Provocări în serie
Pe 17 decembrie, agenția estoniană de protecție a frontierei a anunțat că trei grăniceri ruși au intrat pentru scurt timp pe teritoriul Estoniei, în apropierea râului Narva, unde au rămas aproximativ 20 de minute. La acel moment, ministrul estonian de Interne, Igor Taro, a declarat că este prea devreme pentru a stabili dacă incidentul a fost o greșeală sau o provocare deliberată.
În luna noiembrie, o navă de patrulare a grănicerilor ruși, arborând steagul mercenarilor din Grupul Wagner, a fost observată pe râul Narva, alimentând îngrijorările privind securitatea la frontieră.
În acest context, autoritățile de la Tallinn au anunțat că, la începutul anului 2026, intenționează să înființeze o bază militară în Narva, decizie menită să consolideze prezența defensivă a Estoniei într-o zonă considerată vulnerabilă.
Dacă am aplica metoda în România cred că dimineața ar trebui să curățăm străzile de sânge.