Așa cum am anticipat de câteva ori, întâlnirea din Alaska dintre Trump și Putin nu a fost altceva decât un scabros exercițiu de PR, care a oferit lumii, pe de o parte, imaginea unui cabotin ridicol, aflat în căutare disperată de aplauze și bonificații pentru un viitor presupus Premiu Nobel pentru Pace, iar pe de altă parte, cauționarea via Washington a unui condamnat penal internațional, păstor al militarismului rusesc criminal și al asasinării sistematice a opozanților din propria țară.
Că nimic din ceea ce Trump anunța triumfător imediat după întâlnirea de la Anchorage, în termenii unui apropiat prezumtiv Tratat de Pace, nu are legătură cu realitatea obiectivă – o demonstrează atât declarațiile recurente ale președintelui ucrainean Zelenski, cât și cele ale șefului diplomației ruse, Lavrov.
Președintele Ucrainei a respins constant orice compromis care ar putea să ofere Rusiei teritorii ucrainene în schimbul păcii. Zelenski știe că un atare aranjament nu ar face decât să consfințească raptul teritorial săvârșit de Rusia și, strategic, ar șubrezi poziția militară a apărării ucrainene.
Ambele sunt de neacceptat pentru orice minte lucidă de la Kiev și din Europa Nord-Atlantică!
În plus, o atare cedare de neconceput ar putea, extrem de rapid, să ducă la o uriașă impopularitate a președintelui Zelenski în rândul ucrainenilor înșiși, ceea ce ar duce la șubrezirea centrului de putere politică de la Kiev. Adică, exact ceea ce urmărește Moscova să se producă dintotdeauna.
Nu există argumente obiective, din aceasta perspectivă, care să mă facă să cred că Zelenski și o majoritate politică suficientă ar putea achiesa la un asemenea scenariu dezastruos pentru Ucraina.
Pe de altă parte, la numai o săptămână după summitul din Alaska, nici Kremlinul – așa cum era de așteptat – nu pare să se grăbească să confirme… eclatantele (!?) progrese, despre care Trump a declarat că ar fi fost făcute în încercarea sa halucinant-nobeliană de a pune capăt războiului din Ucraina, în formatul îngenuncherii Ucrainei.
Orice entuziasm infantil expus public de Casa Albă după întâlnirea din Anchorage pare să fi pălit, deși oficialii administrației americane o țin sus și tare că nu renunță la o soluție și că vor continua să lucreze „pentru a negocia un acord de pace evaziv”.
Lavrov, însă, a declarat într-un interviu acordat NBC News că Putin este pregătit să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar că „agenda pentru o întâlnire nu este deloc gata”. Adică, în traducere, până când va fi gata, războiul de cotropire a Ucrainei merge bine-mersi înainte din perspectiva evidentă a Moscovei.
„Președintele Putin a spus clar că este gata să se întâlnească, doar cu condiția ca această întâlnire să aibă într-adevăr o agendă, o agendă prezidențială”, i-a declarat ministrul rus de Externe rus moderatorului emisiunii „Meet the Press” de la NBC, Kristen Walker.
Declarația lui Lavrov vine, evident, în contradicție cu afirmația anterioară a lui Trump, conform căreia acesta ar fi vorbit cu Putin prin telefon și ar fi început să organizeze o întâlnire între liderul rus și Zelenski.
Tragi-comedie ruso-americană scăldată în sânge ucrainean…
De remarcat, însă, că Zelenski, sub impactul anunțului făcut de Washington cum că Ucrainei nu i se va permite să adere la NATO – declarație făcută fără vreun mandat din partea Consiliului NATO –, a făcut la rându-i o declarație de conjunctură, pe 17 august. El a evitat să mai apese pe accelerația aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică, subliniind doar necesitatea aderării la UE.
„Considerăm apartenența la UE drept una dintre garanțiile de securitate”, a declarat Volodimir Zelenski după reuniunea prin videoconferință a Coaliției Voinței. „Astăzi, la Bruxelles, am prezentat pozițiile noastre privind unitatea transatlantică, eforturile de pace, problemele teritoriale și garanțiile de securitate, inclusiv aderarea Ucrainei la UE. Este esențial ca Europa să rămână la fel de unită cum a fost în 2022. Această unitate puternică este esențială pentru a obține o pace reală”, a scris Zelenski pe una dintre rețelele de socializare.
Finalmente, însă, în cadrul vizitei făcute la Kiev de secretarul general al NATO, Mark Rutte, Zelenski a subliniat că dorește ca garanțiile de securitate ale Ucrainei să reflecte Articolul 5 al NATO, articol care consideră un atac asupra unui membru al alianței ca fiind un atac împotriva tuturor membrilor NATO.
„Acesta este începutul unei mari acțiuni (politice și geopolitice – n. a.) și nu este ușor. Pentru că garanțiile constau în ceea ce pot oferi partenerii noștri Ucrainei, precum și în ceea ce ar trebui să fie armata ucraineană și unde am putem găsi oportunități pentru ca armata noastră să-și mențină puterea de luptă”, a conchis Zelenski.
Pentru orice observator lucid, devine evident că pacea strâmbă propusă de formatul Trump-Putin, care impune practic Ucrainei să accepte demantelarea ei teritorială, este extrem de departe să se producă. Și nici nu trebuie să se producă, dacă se dorește ca Rusiei să NU i se ofere șansa redresării ei economico-militare în vederea unui nou viitor război pe direcția Est-Vest.
Europa Unită are o uriașă și extrem de urgentă dublă-temă de rezolvat: reînarmarea ei robustă și multi-sectorială, concomitent cu susținerea militară, politică și diplomatică a Ucrainei.
Aceste direcții geostrategice europene reprezintă doar două dintre condițiile sine qua non pentru ca Rusia să nu mai avanseze niciodată către Vest!
