Intervenția târzie și oneroasă a ÎCCJ (condusă de sinistra Lia Savonea) a ofert Curții Constituționale un pretext pentru a amâna încă o dată decizia pe legea pensiilor magistraților. Noua amânare este enormă, de aproape o lună, deși „expertiza” trimisă de Înalta Curte putea fi studiată în câteva zile. Blocajul de la CCR afectează inclusiv adoptarea bugetului național pe 2026.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis vineri să amâne, pentru a patra oară, decizia pe legea privind reforma pensiilor magistraților. Următoarea ședință a fost stabilită pentru ziua de miercuri, 11 februarie.
Noua amânare pune în mare dificultate Guvernul României, căruia îi va fi greu să facă bugetul pe 2026 în absența unei decizii a CCR pe legea privind pensiile magistraților.
Este pusă în pericol și o tranșă de 231 de milioane de euro din PNRR, condiționată de reforma pensiilor speciale ale magistraților. Comisia Europeană a arătat multă îngăduință față de Guvernul României, prelungind termenul de adoptare a reformei, dar coara e întinsă deja prea mult.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților este una dintre marile mize ale Guvernului Bolojan, precum și o necesitate absolută a societății românești, dar este sabotată barbar de trei instituții-cheie: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Curtea Constituțională (CCR) – ultima, mai ales prin cei patru judecători desemnați de PSD.
A trimis Lia! Pretextul Curții Constituționale: „expertiza” ÎCCJ, cerută de cei patru „PSD-iști” din CCR
În comunicatul CCR de astăzi se arată: „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art. 211, alin. 6 din Legea nr. 303/2022), în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58, alin. 3 din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026″.
Comunicatul se referă în special la documentul trimis Curții Constituționale de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) joi, 15 ianuarie, cu doar o zi înaintea ședinței CCR.
Conform unui comunicat al Înaltei Curte, instituție condusă de sinistra Lia Savonea, este vorba despre o „expertiză” referitoare la impactul pe care-l va avea reforma pensiilor magistraților. ÎCCJ încearcă să dinamiteze legea aflată în dezbaterea CCR, susținând mincinos că ”Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”. În realitate, noua lege menține pensiile speciale, calculate printr-o formulă necontributivă, doar că mai reduce din aberațiile actualei legi de pensionare a magistraților.
„Expertiza” transmisă de Înalta Curte către Curtea Constituțională fusese cerut de cei patru judecători ai CCR numiți de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. A fost o nouă formă de paralizare a activității CCR, inițiată de exact cei patru sabotori care au boicotat de două ori ședințele CCR, pe 28 și 29 decembrie 2025, când au refuzat să participe la discuții, spărgând cvorumul de două treimi!
Prin npua lege a pensiilor speciale, Guvernul încearcă să impună revenirea la normalitate (sau măcar apropierea d aceasta): vârsta de pensionare să crească gradual până la 65 de ani (față de 48 de ani în prezent), iar pensia să nu depășească 70% din salariul net.
Calendarul negru al legii pensiilor speciale ale magistraților, la CCR
- 20 octombrie 2025: CCR respinge cu un vot la limită, 5-4, prima formă a legii, pe motiv că lipsește avizul CSM. Cei 5 „frânari” sunt „PSD-iștii” (Cristia Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc) și una dintre cele două numiri făcute de fostul președinte Klaus Iohannis (Mihaela Cochină).
- 10 decembrie 2025: CCR amână luarea unei decizii, după ce legea a revenit într-o formă ușor modificată, având și avizul CSM (negativ, evident, dat fiind obiectivul legii).
- 28 decembrie 2025: Ședința CCR este întreruptă de plecarea celor patru sabotori „PSD-iști”. Din cauza lipsei de cvorum, nu poate fi luată o decizie.
- 29 decembrie 2025: Ședința CCR nu se poate ține, din lipsă de cvorum. Aceiași patru sabotori „PSD-iști” refuză să participe la ședință, deși se află în sediul instituției.
- 16 ianuarie 2026: A patra amânare decisă de CCR, de data asta ca urmare a intervenției ÎCCJ (Lia Savonea). Următoarea ședință este programată peste aproape o lună, pe 11 februarie.
Mai vechi, dar totusi actual!
Ia uitati-va la Lia cat e de incrancenata:
Nu stiu ce-o fi sasaind, dar zici ca te musca, tata!
Casta asta nesimtita dac-ar fi un pic „castrata”,
Lacomia ar fi, si ea, pe un sfert… eradicata.
Dar cand multi voteaza contra, ori se multumesc sa taca,
Niciodata tara asta bine n-o sa se mai faca!!!
Am fost acuzat, odata, ca as fi cam misogin,
Dar cum sa fii domn c-o cobra… care improsca venin?!
REFORMA SE VA PRESCRIE. IN ASTA AU DEVENIT EXPERTI GALACTICI.
PARTIDUL SI SECURITATEA PENTRU ETERNITATE !
Nelu Iordache, eliberat azi de la Rahova. Curtea de Apel i-a redus pedeapsa la jumătate
Curtea de Apel Bucureşti a redus vineri pedeapsa omului de afaceri Nelu Iordache de la 11 ani şi 9 luni la 5 ani şi 10 luni de închisoare cu executare, după ce a constatat că răspunderea penală s-a prescris pentru două dintre infracţiunile pentru care fusese condamnat în dosarul privind autostrada Arad-Nădlac. Decizia, pronunţată joi în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare, este definitivă.
PRESCRIPTIE RETROACTIVA !
SINGURUL PROIECT PENTRU romania EXECUTAT CU MAXIMA DETERMINARE, PRECIZIE SI UNIUNE ESTE: „SCAPAM TOTI, RAMANEM CU TOT CE AM FURAT, NE DAM LEGI SA NU MAI PUTEM FI PEDEPSITI SI NE LUAM ‘justitia’ ADICA TOATA PUTEREA’
PROIECTUL CONTINUA PANA LA CAPAT SI DINCOLO DE EL.
Nașparlia conduce Romania 🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Previzibil. Cu timpul, electoratul se va obișnui cu gândul că există cetățeni cu drepturi speciale.
PSD-AUR mai împarte o basculă de posmagi și gata 🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣
Mafia îmbuibaților în robbe – complicii hoților, criminalilior și violatorilor – nu cedează. Dictatura „Jutițitiei” (a corupției generalizate) continuă.
Nastase, Ponta si Dragnea nu au reusit sa captureze statul, dar astia au reusit. Clanul Trujillio si clanul Somoza au fost incepatori in domeniu.
Nu Ponta a reintrodus pensiile speciale dupa ce Boc (Basescu pe vremea cu Zegrean la CCR) le-a scos? Asta inseamna ca a reusit. Consecintele actiunilor acestui ins sunt puternice si azi. Nu pe vremea Dragnea au fost ridicate la cer salariile bugetarilor cu pixul nu mai stiu carui ministru, LOV parca? Parca atunci, cu aplicarea masurii in viitorul in care ei se pregateau sa ia o pauza. Cum n-au reusit? Au gandit-o pe termen lung.
Cine nu stie cum sa mineze o economie poate lua lectii.
Motto:
„Judecătorii Curţii Supreme mor arareori şi nu demisionează niciodată”
(Thomas Jefferson)
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
Un exemplu concret că în SUA nu există vârstă obligatorie de pensionare pentru judecători este cazul Judecătorului federal Alvin Hellerstein, în vârstă de 92 de ani, cel ce a fost desemnat să prezideze procesul penal împotriva lui Nicolás Maduro- fostul lider venezuelean capturat de forțele speciale americane și adus la Manhattan, New York, unde urmează a fi judecat pentru o serie de infracțiuni legate de securitatea națională, terorism, trafic de droguri, corupție și criminalitate internațională la scară largă. .
Dar, ca la noi , la nimeni. In problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor, judecătorii CCR „ori amână pronunțarea, ori pronunță amanarea” . După cum se stie, la noi problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor este mai veche.
La inceput Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale care prevedea :
-vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-creşterea treptată a vârstei până la 65 de ani;
-condiţia unei vechimi totale în muncă de 35 de ani;
-calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la 70% din venitul net.
După un lung şir de tergiversări, Curtea Constituțională a României care ar trebui să hotărască asupra contestațiilor venite din partea ÎCCJ, amână luarea unei decizii.
După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
De atunci CCR a tot amânat luarea unei decizii, privind noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor ce va fi programată pentru 11 februarie, 2026.
Fiecare tarla cu vaticanul ei.
Alegeri anticipate cu un parlament fara ciumații Rusiei.
Romania va intra in Cartea Recordurilor. Nu numai ca s-a atins culmea nesimtirii pe timp de pace, dar sunt putine sanse de a fi egalata.
Era in 2010, criza economica. Iata ce s-a decis atunci cu tot cu motivatie:
“În principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituție.
Pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o rațiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul de față, o atare rațiune este, așa cum rezultă din expunerea de motive a legii criticate, atât grava situație de criză economică și financiară cu care se confruntă statul (bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale de stat), cât și necesitatea reformării sistemului de pensii, prin eliminarea inechităților din acest sistem“, se arată în decizia CCR.
Asadar, vom pierde banutii aia din pnrr, fara buget inca o luna cresc dobanzile la care ne imprumutam, vom fi amenintati iminent cu junkul, adica contextul economic grav pentru ca ceea ce s-a intamplat in 2010 sa se repete. De data asta, cu tot cu pensiile magistratilor.
In constituția României se specifica doar pensie pe contributivității,militară și de handicap. Atât. Pensii speciale sunt un furt al mafiei ruse din justiție,PSD,aur Băsescu le-a eliminat imediat . Dar trădătorul plagiatoare ponta a readus mizeria și a făcut slugile lor întreaga justiție
Unde ai citit tu in constitutie „doar pensie pe contributivității,militară și de handicap” ???
Precizeaza numerele articolelor din constitutie care se refera la pensii.
De exemplu:
„Art. 16 – Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege. ”
De aici rezulta ca nu ar trebui sa fie legi speciale privind pensionarea unor categorii profesionale PRIVILEGIATE.
Citește și vei descoperi
Legea 65 din 2023.
Ar fi interesant de știut care-i era numele de fată, nu cumva Ivanovici, ca pe cealaltă, sau ceva apropiat?
Boiala stridentă e specifică rusoaicelor
Miercuri seara 10 000 de cetățeni responsabili ai patriei își strigau indignarea; nu știau exact ce doreau. Nici un cuvințel despre corupția din justiție. Joi la Iași niste indivizi umflați ca butoaiele, muritori de foame, abuzul strigau jos, jos și iar jos. Nici un cuvânt despre ICCJ, prin care blochează CCR. Au uitat de tot lupta contra sistemului. Acum în mintea lor încețoșată de băutură și TTok, doar Bolojan însemnă sistem. Au drept de vot și ne fac soarta.
PARTIDUL SI SECURITATEA PENTRU ETERNITATE!
aur ESTE CRATURA PARTIDULUI SI SECURITATII.
se au la mana. Va luati de lefurile si pensiile nesimtite, va dam drumul la procese. Se mai aude ceva de Nordis?
Motto:
„Judecătorii Curţii Supreme mor arareori şi nu demisionează niciodată”
(Thomas Jefferson)
Constituţia SUA prevede că magistraţii Curţii Supreme rămân în funcţie „cât se simt bine” , ceea ce înseamnă că ei pot sta pe viaţă, iar salariul lor nu poate fi micşorat atâta timp cât sunt în funcţie.
Un exemplu concret că în SUA nu există vârstă obligatorie de pensionare pentru judecători este cazul Judecătorului federal Alvin Hellerstein, în vârstă de 92 de ani, cel ce a fost desemnat să prezideze procesul penal împotriva lui Nicolás Maduro- fostul lider venezuelean capturat de forțele speciale americane și adus la Manhattan, New York, unde urmează a fi judecat pentru o serie de infracțiuni legate de securitatea națională, terorism, trafic de droguri, corupție și criminalitate internațională la scară largă. .
Dar, ca la noi , la nimeni. In problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor, judecătorii CCR “ori amână pronunțarea, ori pronunță amanarea” . După cum se stie, la noi problema reformei pensiilor speciale ale magistratilor este mai veche.
La inceput Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale care prevedea :
-vârsta minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
-creşterea treptată a vârstei până la 65 de ani;
-condiţia unei vechimi totale în muncă de 35 de ani;
-calculul pensiei la 55% din media veniturilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la 70% din venitul net.
După un lung şir de tergiversări, Curtea Constituțională a României care ar trebui să hotărască asupra contestațiilor venite din partea ÎCCJ, amână luarea unei decizii.
După cum era previzibil, pe 2 august 2023, Curtea Constituţională a României (CCR) a luat decizia de neconstituţionalitate doar asupra legii privind eliminarea pensiilor speciale ale magistratilor si trecerea lor pe contributivitate, demonstrând încă odată că este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii.
(Vezi: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2023/07/Decizie-467_2023.pdf)
Si asta in ciuda faptului că reforma pensiilor speciale care trebuiau trecute pe sistemul de contributivitate, așa cum se aplică în cazul tuturor cetățenilor care nu beneficiază de pensii speciale, a reprezentat un jalon din PNRR, fără de care România pierde bani europeni pentru realizarea de proiecte vitale. De atunci CCR s-a opus tuturor încercărilor de reformă a pensiilor speciale pentru magistrati, ajungând acum în situatia de a pierde o tranșă 230 de milioane de euro de la Comisia Europeană dacă nu se ia repede o decizie.
De atunci CCR a tot amânat luarea unei decizii, privind noul proiect privind reforma pensiilor magistraţilor ce va fi programată pentru 11 februarie, 2026.