Intervenția târzie și oneroasă a ÎCCJ (condusă de sinistra Lia Savonea) a ofert Curții Constituționale un pretext pentru a amâna încă o dată decizia pe legea pensiilor magistraților. Noua amânare este enormă, de aproape o lună, deși „expertiza” trimisă de Înalta Curte putea fi studiată în câteva zile. Blocajul de la CCR afectează inclusiv adoptarea bugetului național pe 2026.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis vineri să amâne, pentru a patra oară, decizia pe legea privind reforma pensiilor magistraților. Următoarea ședință a fost stabilită pentru ziua de miercuri, 11 februarie.
Noua amânare pune în mare dificultate Guvernul României, căruia îi va fi greu să facă bugetul pe 2026 în absența unei decizii a CCR pe legea privind pensiile magistraților.
Este pusă în pericol și o tranșă de 231 de milioane de euro din PNRR, condiționată de reforma pensiilor speciale ale magistraților. Comisia Europeană a arătat multă îngăduință față de Guvernul României, prelungind termenul de adoptare a reformei, dar coara e întinsă deja prea mult.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților este una dintre marile mize ale Guvernului Bolojan, precum și o necesitate absolută a societății românești, dar este sabotată barbar de trei instituții-cheie: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Curtea Constituțională (CCR) – ultima, mai ales prin cei patru judecători desemnați de PSD.
A trimis Lia! Pretextul Curții Constituționale: „expertiza” ÎCCJ, cerută de cei patru „PSD-iști” din CCR
În comunicatul CCR de astăzi se arată: „Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art. 211, alin. 6 din Legea nr. 303/2022), în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58, alin. 3 din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026″.
Comunicatul se referă în special la documentul trimis Curții Constituționale de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) joi, 15 ianuarie, cu doar o zi înaintea ședinței CCR.
Conform unui comunicat al Înaltei Curte, instituție condusă de sinistra Lia Savonea, este vorba despre o „expertiză” referitoare la impactul pe care-l va avea reforma pensiilor magistraților. ÎCCJ încearcă să dinamiteze legea aflată în dezbaterea CCR, susținând mincinos că ”Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”. În realitate, noua lege menține pensiile speciale, calculate printr-o formulă necontributivă, doar că mai reduce din aberațiile actualei legi de pensionare a magistraților.
„Expertiza” transmisă de Înalta Curte către Curtea Constituțională fusese cerut de cei patru judecători ai CCR numiți de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. A fost o nouă formă de paralizare a activității CCR, inițiată de exact cei patru sabotori care au boicotat de două ori ședințele CCR, pe 28 și 29 decembrie 2025, când au refuzat să participe la discuții, spărgând cvorumul de două treimi!
Prin npua lege a pensiilor speciale, Guvernul încearcă să impună revenirea la normalitate (sau măcar apropierea d aceasta): vârsta de pensionare să crească gradual până la 65 de ani (față de 48 de ani în prezent), iar pensia să nu depășească 70% din salariul net.
Calendarul negru al legii pensiilor speciale ale magistraților, la CCR
- 20 octombrie 2025: CCR respinge cu un vot la limită, 5-4, prima formă a legii, pe motiv că lipsește avizul CSM. Cei 5 „frânari” sunt „PSD-iștii” (Cristia Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc) și una dintre cele două numiri făcute de fostul președinte Klaus Iohannis (Mihaela Cochină).
- 10 decembrie 2025: CCR amână luarea unei decizii, după ce legea a revenit într-o formă ușor modificată, având și avizul CSM (negativ, evident, dat fiind obiectivul legii).
- 28 decembrie 2025: Ședința CCR este întreruptă de plecarea celor patru sabotori „PSD-iști”. Din cauza lipsei de cvorum, nu poate fi luată o decizie.
- 29 decembrie 2025: Ședința CCR nu se poate ține, din lipsă de cvorum. Aceiași patru sabotori „PSD-iști” refuză să participe la ședință, deși se află în sediul instituției.
- 16 ianuarie 2026: A patra amânare decisă de CCR, de data asta ca urmare a intervenției ÎCCJ (Lia Savonea). Următoarea ședință este programată peste aproape o lună, pe 11 februarie.
Mai vechi, dar totusi actual!
Ia uitati-va la Lia cat e de incrancenata:
Nu stiu ce-o fi sasaind, dar zici ca te musca, tata!
Casta asta nesimtita dac-ar fi un pic „castrata”,
Lacomia ar fi, si ea, pe un sfert… eradicata.
Dar cand multi voteaza contra, ori se multumesc sa taca,
Niciodata tara asta bine n-o sa se mai faca!!!
Am fost acuzat, odata, ca as fi cam misogin,
Dar cum sa fii domn c-o cobra… care improsca venin?!
Previzibil. Cu timpul, electoratul se va obișnui cu gândul că există cetățeni cu drepturi speciale.