Sunt mai mult de 10 ani de când discut periodic cu confratele Cartianu despre cum va arăta necrologul lui Ion Iliescu. În episoade, critic, cu adevărul trântit pe masă înainte ca Iliescu să fie îngropat… Imaginația subiectului discutat și rediscutat a putut să atingă o singură constantă agreată unanim: necrologul va fi neipocrit.
Adică exact opusul a ceea ce se întâmplă acum în spațiul public, în special din partea PSD și a înlăcrimaților lideri.
Este foarte greu să alegi un motiv pentru a încălca tradiționalul reflex plin de bun-simț al românului, din partea celor care mai respiră încă, de a nu critica sau vorbi de rău o persoană neîngropată. Este greu, pentru că ticaloșiile lui Ion Iliescu reprezintă o ofertă largă pe o perioadă lungă.
Ion Iliescu a mințit mereu. Minciuna și Adevărul parțial i-au fost unealtă și amantă.
Un prieten scria inspirat că Ion Iliescu nu a murit definitiv. În aproape fiecare lider PSD se regăsește o fărâmă din mentalitatea lui bolșevică, epitet pe care Iliescu îl respingea argumentând că „bolșevic” ar fi însemnat ca el să fie un radical, pe când el însuși se considera un social-democrat moderat.
Fals! Ion Iliescu a fost un supraviețuitor cinic și extrem de sângeros. L-a omorât pe Ceaușescu fără să clipescă, în ziua de Crăciun, semnificație pe care, ateu fiind, nu a început s-o înțeleagă decât mulți ani după crimă.
Dacă Ceaușescu ar fi încăput pe mâna oamenilor în decembrie 1989, ar fi fost sfâșiat în bucațele, atât de mare era ura populară, în special în orașele unde se exersa zilnic foamea. Iliescu l-a martirizat și astăzi avem o adevarată mișcare pro-Ceaușescu doar pentru că bolșevicul Iliescu a planificat execuția acestuia gândindu-se exclusiv la interesul personal. Nimeni nu a contestat vreodată execuția în sine a lui Ceaușescu, ci doar parodia de proces și momentul neinspirat al asasinatului. Pentru ambele, Ion Iliescu este principalul vinovat.
Ulterior, toți cei luați la țintă de Ion Iliescu au sfârșit rău. Și au fost mulți – umiliți, executați, asasinați nu numai de mineri sau de Armata Română, ci și de interpușii pro-ruși pe care a avut ca primă grijă să-i poziționeze în vârful statului român.
În perioada decembrie 1989 – începutul lui 1990, de la o Revoluție în care o mare masă de oameni tineri, nepătați și onești și-au cerut libertatea, s-a ajuns în câteva săptămâni, cu sita sovietică „Ion Iliescu” funcționând la capacitate maximă, ca statul român să fie condus de URSS. Aceasta este o axiomă și nu un subiect de dezbatere publică. Oricine s-a opus sau a ezitat măcar să se conformeze, militar sau civil, a fost eliminat. Asta subliniază din nou latura criminală a lui Ion Iliescu.
I-a fost credincios lui Gorbaciov și doar lui Gorbaciov
Ion Iliescu i-a fost credincios lui Mihail Gorbaciov și doar acestuia. Nu înțeleg de ce la televiziuni nu se discută despre asta. Lui Gorbaciov i-a pus România la picioare, iar dacă lipsește ceva din istoria modernă a României, lipsesc discuțiile și instrucțiunile pe care le primea în limba rusă, în primii ani de după Revoluție, cel care nu a recunoscut niciodată că era un vorbitor fluent de limba rusă. Doar unul dintre multele secrete cu care a plecat în mormânt.
Tulburările de la Moscova și dezmembrarea URSS l-au dezlegat parțial de jurămintele făcute. Sigur, a rămas KGB-ul în peisaj, dar dispariția din peisaj a lui Gorbaciov a fost adevărata lovitură pentru Ion Iliescu. Probabil cea mai mare dezamăgire politică, împreună cu debarcarea înscenată de către „prostovanul” Mircea Geoană în 2005. Ion Iliescu a adulat gorbaciovismul, a crezut sincer în el, ideologie pe care o simțea potrivită perfect atât stilului său, cât și României înfometate.
În acei ani, Rusia a fost slabă, iar românii și-au redescoperit genele europene, au dat glas ADN-ului anti-rus pe care acest popor îl are din belșug, precum și poftei incredibile de libertate autentică.
Împreună cu KGB-iștii indicați de Moscova, Ion Iliescu a pus mâna pe frâiele statului român, dar a pierdut complet îngrădirea parțială a libertății, componentă esențială a ideologiei gorbacioviste.
Minciuna, ticăloșia, adevărul parțial, prefăcătoria, conservatorismul comunist al generației adulte – toate acestea l-au ajutat pe Iliescu să rămână relevant vreme de aproape 3 mandate. Trebuie adăugat aici și dezinteresul pentru îmbogățire. L-am mai întâlnit și la alți comuniști convinși – Constantin Pîrvulescu, de pildă. Dar impotența de a controla tinerii, atracția Vestului și foamea nesățioasă pentru libertate erau clare la sfârșitul erei politice a lui Ion Iliescu, perioada 2004-2005. Lumea se săturase de el. Și ai lui se săturaseră de el.
Tinerii Revoluției au învins mașinăria gorbaciovistă în special pentru că aceasta era disperată după acapararea puterii pe moment, iar tineretul, presa liberă (imperfectă) și elita anti-comunistă (îl menționez aici cu evlavie pe Corneliu Coposu) au știut să se gândească la „mâine”.
Monstrul corupt PCR-FSN-FDSN-PDSR-PSD, copilul de suflet al lui Ion Iliescu, creat ca și Constituția după chipul și asemănarea acestuia, l-a ajutat mult să frâneze România și să păstreze multe caracteristici ale comunismului gorbaciovist. Vedem și astăzi aceste apucături, mentalitați, le regăsim pe mai toate înghesuite în PSD, partidul detestatului Grindeanu, omul care a reușit performanța unică să fie huiduit în stradă, în propriul oraș natal, de 3 timișoreni din 4. Dar, la final, tinerii au învins!
Cea mai mare crimă a lui Ion Iliescu? Răspunsul egoist, iliescian, este legat de faptul că mie și generației mele extraordinare ne-a furat tinerețea! Dar noi am învățat mereu să ne gândim la viitor și la copiii noștri, așa am trecut sănătoși la cap prin anii gri, primul deceniu după Revoluție, în care incompetența și ticăloșia lui Iliescu Ion ne-a lovit greu și constant. Își mai aduce oare cineva aminte de ziua din 1997 în care leul s-a depreciat cu 70% în 24 de ore? Eh, și multe altele!
Cea mai mare crimă a lui Ion Iliescu a fost MEDIOCRITATEA
Cea mai mare crimă a lui Ion Iliescu a fost MEDIOCRITATEA lui și că TOTUL a fost despre el! Persoana și interesul lui a prevalat în orice situație sau dilemă. Iliescu a fost un mediocru în orice a făcut. Un lider comunist de mâna a doua pe vremea lui Ceaușescu, un reformist mincinos, incompetent și corupt după Revoluție, dovedind o crasă incapacitate de a scoate țara din sărăcie. Un jalnic ideolog pentru partidul său! O piatră de moară pentru țara și poporul său. Periculos, cinic și oricând predispus la crimă.
Cine se străduiește azi să-i găsească sclipiri lui Iliescu – acela minte, exagerează și este ipocrit. Ca un veritabil comunist, Iliescu nu putea mai mult și nici nu i-a lăsat pe alții să arate mai mult. Ar fi dat prost.
Ion Iliescu a fost un mediocru, a impus României mediocritatea sa și a murit ca un fost lider mediocru și nerelevant!
Minciunile, laudele nemeritate, omagiile pe care le vedeți azi în spațiul public sunt pure ipocrizii despre profilul unui om care nu a existat vreodată, dar de care PSD are nevoie să se agațe cu disperarea Marelui Partid care a ajuns la 17%. Le trebuie o statuie.
Ion Iliescu nu a fost nici „lider emblematic”, nici „personalitate marcantă” și nici nu a avut „curajul de a-l înfrunta pe Ceaușescu” (vezi link, reacții ipocrite PSD) pentru că nu a fost nici Vaclav Havel, nici Lech Walensa și nici Corneliu Coposu.
Ăsta este motivul real pentru care Cehia și Polonia au intrat în NATO și în UE cu mult înaintea noastră și au astăzi 10-20 de ani în fața României. Pentru că noi nu am produs lideri, iar cei mediocri pe care i-am avut au ținut cu dinții de putere, ajutați de un sistem corupt păstorit tot de ei.
Majoritatea pozițiilor oneste – observați comunicatele din presă! – se termină cu „Dumnezeu să-l ierte” în loc de „Dumnezeu să-l odihnească”. Este o nuanță importantă despre ce gândesc în mod real liderii de azi, inclusiv Președintele României.
Funeraliile naționale sunt o MINCIUNĂ! România nu-l regretă pe Ion Iliescu.
Slujba religioasă de la căpătâiul său este o ipocrizie. Ion Iliescu a fost un ateu convins, a crezut doar în el și-n interesul său.
PSD vrea maimuțăreală și prefăcătorie pentru că… așa sunt ei. Și pentru că un partid care a lăsat în istoria recentă a României doar o dâră gri de corupție, incompetență și ticăloșie vrea să se agațe în prăbușirea sa de o statuie, un bust.
Observând această fanfaronadă, eu i-aș ura lui Ion Iliescu, înainte să fie iertat și odihnit de bunul Dumnezeu, să facă o baie în cazanul cu smoală al Iadului – măcar perioada cât a făcut rău acestei țări!
Cu o singura reținere, legată de extraordinar de decenta soție cu care l-a răsfățat Dumnezeu, Nina Iliescu, o DOAMNĂ cu majuscule și, probabil, cea care l-a temperat în multe situații pe soțul său; deci, cu această singură reținere pe care o am și țin s-o exprim public, Ion Iliescu își merită locul său în Iad, măcar temporar.
Și îl rog pe fierbinte pe Dumnezeu ca măcar acum să facă dreptate pentru cei aproape 1.000 de tineri morți la Revoluție DUPĂ căderea regimului Ceaușescu și instaurarea regimului Iliescu, pentru morții și răniții mineriadelor ticăloase, pentru toți cei care au avut de suferit pe vremea când acest TICĂLOS lipsit de credință în Dumnezeu zâmbea prostește la camere, simultan cu a minți, a păcăli, a înșela și a face rău celor din jur!
Ion Iliescu, sper sincer că a venit vremea să dai socoteală, iar pe asta nu o vei mai putea fenta!
Punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara a dat fiori nomenclaturii. Esaloanele 2 si 3 de jeguri comuniste, plus Securitatea, au deturnat o miscare de protest impotriva lui Ceausescu pentru ca ei sa duca o viata ca in Dallas. Comunistii inculti si hoti au crezut ca a fi JR Ewing a simplu. Ne-am umplut de tot felul de personaje penibile care au devenit putred de bogate. Totul s-a datorita lui Ion Iliescu, cel care pentru a-si satisface dorinta de a fi presedintele Romaniei, a fost dispus sa calce pe cadavre. Mortii dupa 22 decembrie, cuplul Ceausescu, mineriadele, falimentarea industriei, punerea Romaniei pe tava URSS, revolutionarii de carton cu certificate, i se datoreaza. A fost fix acel nenorocit care si-a satisfacut orgoliul sa-i ia locul lui Ceausescu, insa nu a avut niciun plan pentru evolutie, a crezut ca face perestroika in Romania. El a crescut o camarila nesimtita de tovarasi si fii de tovarasa care si-au batut joc de tara si Romani. Astazi s-a vazut diferenta intre Majestatea Sa Regele Mihai, care in 2017 a avut sicriul umplut de flori intr-un omagiu adus de o natie care si-a batut joc de el, si un hoit comunisc care a murit sarac si cinstit (asta crede el). Nimeni nu a aruncat cu flori, numar mic de curiosi la catafalc, singur intr-o sala imensa. Asa arata finalul lui Iliescu, un spirit care la acest moment va avea multe de analizat in viata vesnica. Nicio strada din Romania nu va purta numele sau pentru ca nimeni nu vrea sa aiba in buletin numele unui criminal. Poate ca daca era condamnat isi spala din pacate, insa influenta lui si a tovarasilor s-a vazut. Nu a raspuns pentru distrugerea Romaniei, pentru crime, pentru exodul populatiei dintr-o tara care avea un potential enorm si care a ajuns vai mama ei. Discursurile lui Iliescu sunt ale lui Ceausescu, patrioate, pline de vitejie, cam ce fac si derbedeii de Kremlinescu si Semiom. Din pacate inca mai sunt oameni primitivi care mai cred in Mos Gerila. Iliescu nu doar a fost un mincinos, ci si un combinator care s-a distrat copios invrajbind masele. A avut limba dibace si a prins la fraieri, in 1990 a manipulat ordinar populatia cu TVR si a castigat atat de usor. Atunci 11 milioane au condamnat Romania la dezastru, dar nu-si asuma javrele. Sunt aceeasi care au votat FSN, PSDR, PSD si ma nou AUR. La asa popopor a trebuit sa vina un distrugator de natie.
Corect. Subscriu!
Nici o stradă ? Oare? Într-un municipiu martir al României, bulevardul principal ,sector al DN 1 se numește Vasile Milea. Nimeni nu îndrăznește să inițieze schimbarea denumirii.
Va multumesc d-le Corneteanu pentru articol! Dupa mine ar trebui preluat si de alte publicatii care sunt in asentimentul d-stra!
Multumesc!
lmihai: a aparut si pe aktual24.ro
Cimitirul de langa Bellu este ctitoria lui Ion Ilici Iliescu. La aceasta ora s-au strans tovarasii sai sa-i tina coliva. Magureanu, Grebla, Serban Nicolae, Dorneanu. Acestia au fost oamenii lui Iliescu, jegurile societatii.
Bine ar fi sa mai faca D-zeu o minune. Tatucul P$D sa ia cu el si partidul. Cu toate gunoaiele nesimtite pe care le-a hranit de la tzatza. Disparitia P$D va duce la prabusirea satelitului sau Alianta pentru Unirea cu Rusia (AUR).
E rezolvata si problema asta. Si nu numai datorita ( retine, nu „din cauza”) lui Ion Iliescu. PSD a produs multe secaturi si fiecare esec a avut un efect cumulativ. Azi se mandresc ca sunt „primul partid” dar nu ar mai lua 17-18%, ceea ce este jalnic pentru falnicul PSD care nu cu mult timp in urma conducea singur Romania si „baga in seama” UDMR doar pentru aparente.
PSD nu dispare. El este polimorf.Masa critică rămâne constantă dar se adaptează și se divizeaza în mai multe corpuri care asemenea Hg se pot reuni datorită valențelor comune. Cei 65% idioți funcționali sunt o realitate ce nu poate fi ignorată. Ei așteaptă momentul reunirii.
Parcă Semiom era anti-Iliescu … 🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣🤣