Preocupări pentru asigurarea alimentării cu apă în zona aridă a Dobrogei au existat din cele mai vechi timpuri. Un exemplu din antichitate este sistemul de alimentare cu apă a cetăţilor greco-romane Histria, Callatis și Tomis.
La Tomis, apa potabilă a reprezentat o problemă încă din primele secole de existenţă ale cetății. Însuși poetul exilat Ovidiu aminteşte în scrierile sale: „Nu pot suporta nici clima, nici să mă obişnuiesc cu apa de aici. Nu se găseşte în Tomis apă de băut, decât aceea din lacuri, amestecată cu apă sărată din mare”. Potrivit istoricilor locali, primele încercări de aducţiune a apei au fost realizate în epoca romană.
În oraşul Constanţa, preocuparea pentru alimentarea cu apă potabilă începe din anul 1880, adică în primii ani de după integrarea în Regatul României a provinciei otomane dintre Dunăre și Marea Neagră. Însă apa potabilă curentă, adică adusă la robinet printr-un sistem de pompare, nu a putut devein o realitate a Constanţei decât în preajma Primului Război Mondial.
Epoca modernă, de după integrarea Dobrogei în Regatul României
|
1880-1903 - Advertisement -
|
S-au făcut studii şi proiecte de aducere a apei potabile în oraş. |
|
1903 |
Proiectul ing. Cucu Starostescu de aducere a apei din zona Lacului Siutghiol, de la punctul numit „Moara Caragea”, situat la 7 km de oraş, care s‑a făcut parţial prin săparea a 3 puţuri de diametru mare. - Advertisement -
|
|
1903 |
Proiectul ing. Virgil Ionescu „Alimentarea cu apă a oraşului Constanţa – Proiect pentru distribuţiunea apei”. Se canalizează primele străzi în Constanța: Mangaliei, Carol, România, Remus Opreanu şi Bulevardul Elisabeta. În scopul de a împiedica risipa de apă, se pune problema folosirii contorilor (încă din acea perioadă existau preocupări pentru economisirea apei). |
|
1924 |
Reluarea proiectului ing. Cucu Starostescu de aducere a apei de la Caragea Dermen, prin executarea a 4 puţuri de diametru mare şi a unei conducte de aducţiune Dn 300 mm până la rezervoarele Obor, existente. |
|
1924 |
Finalizarea construcţiei uzinei de la Caragea Dermen şi a constructiei unei a doua conducte de aducţiune, cu diametrul de 300 mm. |
|
1928 |
Punerea în funcţiune a primei conducte de aducţiune Dn 350 mm, din fontă, de la sursa Caragea Dermen – rezervorul Obor. |
|
1930 |
Se realizează captarea de apă din subteran prin puţurile de la Eforie-Nord, cu un debit de 400 m³/zi, care a funcţionat până în anul 1958. |
|
1938 |
S-a realizat a doua conductă de aducţiune cu Dn 450 mm – fontă, de la sursa Caragea Dermen – Constanţa. |
|
1938 |
A luat fiinţă „Întreprinderea comunală Constanţa” |
|
1948 |
Punerea în funcţiune a primului puţ modern echipat, la sursa Caragea Dermen. |
|
1948 |
La sursa Caragea Dermen s‑au executat 27 de foraje de studiu, din care s‑au echipat 10, restul având debite necorespunzătoare. |
|
1950-1957 |
Se dezvoltă sistemul de alimentare cu apă al litoralului, prin executarea de foraje de mare adâncime la Eforie-Nord, Eforie-Sud şi Techirghiol. Se realizează conducta de aducţiune Dn 400 mm Caragea Dermen – Complex Călăraşi – staţiunile din Sud, în lungime de peste 30 km. De asemenea, se construiesc rezervoarele 2×1.000 m³ şi un castel de apă de 300 m³ la Eforie-Nord şi Eforie-Sud, rezervoarele 2×1.000 m³ de la Techirghiol, precum şi 50 km de reţea de distribuţie. |
|
1959 |
Până in 1959, în oraşul Mangalia alimentarea cu apă s-a făcut din fântâni locale. |
|
1959-1962 |
Se execută primele foraje la sursa Biruinţa şi Mangalia. De asemenea, se realizează aducţiune Dn 500 mm Birunţa – Castel Eforie-Sud, iar la Mangalia rezervoarele 2×500 m³, o staţie de pompare, un castel de apă de 100 m³ şi aducţiuni. Captarea de la Mangalia va funcţiona până în 1970, când va fi abandonată din cauza apariţiei în zona captării a apelor sulfuroase. |
|
1964-1972 |
Se fac noi foraje la Tatlageac, Dulceşti – Pecineaga, Cotu Văii, Albești, Vârtop etc. |
|
1972 |
Se fac studii şi cercetări sistematice privind utilizarea surselor de apă, evoluţia acestora, rezervele de apă subterană etc. |
|
1964-1972 |
În perioada 1964–1974, s-au executat şi s-au pus în funcţiune un număr de peste 100 de foraje în zona litoralului. Lucrările au avut ca scop punerea în exploatare a două acvifere cu rezerve apreciabile de apă. Apar noi captări importante de apă subterană şi anume: Cişmea I şi II, Basarabi, Medgidia, Costineşti, Tatlageac, Dulceşti, Neptun etc. Se dezvoltă, totodată şi reţelele de aducţiune și distribuţie, capacităţile de pompare şi înmagazinare, cum ar fi cele de la Palas – Constanţa, Costineşti, Tatlageac, şi se extind cele existente, conturându‑se astfel sistemul de alimentare cu apă al litoralului, dezvoltat între localităţile Năvodari şi Mangalia pe o lungime de 70 km. |
|
1973 |
La sfârşitul anului 1973, capacitatea celor 12 surse subterane înşirate de‑a lungul litoralului era de cca 5.500 l/s. |
|
1975-1980 |
Prin creșterea necesarului de apă potabilă care nu mai putea fi asigurat din surse subterane s-a trecut și la utilizarea apelor de suprafață. Astfel, în această perioadă se realizează o stație de pompare a apei din Canalul Poarta Albă – Midia, la Galeșu, plus o stație de tratare a acestora, la Palas, cu o capacitate de 2.000 l/s. |
|
1989-1995 |
Se execută 2 surse de apă subterană în localitățile Albești și Poiana. Capacitatea stației de tratare Palas crește la peste 4000 l/s. |
|
1998-2001 |
Crește capacitatea de înmagazinare a complexului Palas, prin construirea a 2 rezervoare 2×20.000 m³. |
|
1998-2002 |
Se obțin primele credite externe (PHARE si BERD) pentru realizarea investițiilor în sistemele de alimentare cu apă și de canalizare. |
|
2002-2010 |
Se derulează programul ISPA, axat pe reabilitarea sistemului de canalizare. |
|
2005 |
SC RAJA SA Constanța devine membru cu drepturi depline al Asociaţiei Mondiale a Apei. |
|
2007 |
SC RAJA SA obţine statutul de operator regional de talie europeană. |
|
2008 |
Introducerea tehnologiilor de vârf pentru tratarea apei cu ultraviolete. |
|
2010 |
Introducerea sistemului SCADA (monitorizare și control automatizate) pentru 25 de localități de la nivelul județului Constanța.
|
|
2010-2015 |
S-a derulat Programul Operațional Sectorial de Mediu ce a cuprins Reabilitarea Staţiei de Epurare ape uzate Eforie Sud, Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în regiunea Constanţa – Ialomiţa, Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată pentru regiunea Constanța – Ilfov, Canalizare menajeră comuna Valu lui Traian, etapa III, judeţul Constanţa și Executarea branșamentelor de apă și a racordurilor de canalizare în regiunea Constanța – Ialomița. |
|
2014-2020 |
Se derulează Programul Operational Infrastructura Mare (POIM), ce implică investiții de reabilitare și extindere a infrastructurii de apă și apă uzată în 94 de localități de pe raza a 6 județe (Constanța, Ialomița, Călărași, Dâmbovița, Brașov și Bacău). |
Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Aria de Operare a RAJA Constanța, cu finanțare europeană prin POIM 2014-2020
La nivelul companiei românești cu capital integral de stat RAJA S.A. Constanța (director-general Felix Stroe), cel mai mare operator regional din domeniul apei potabile și apelor uzate din țara noastră (cu activitate în 8 județe, acoperind peste 40.000 kmp), se continuă derularea investițiilor din cadrul Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată în Aria de Operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.
Acest program reprezintă o nouă etapă pentru implementarea unor proiecte majore de modernizare și dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată din întrega arie de operare, preocuparea constantă fiind aceea de a asigura apă potabilă de calitate și servicii centralizate de canalizare durabile, fiabile, performante.
Proiectul a fost elaborat în scopul conformării la Directivele Europene privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE) și epurarea apelor uzate (91/271/EEC), concomitent cu conformarea utilităților la cerințele europene de mediu și îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
Prin implementarea acestor investiţii gradul de conformare la prevederile directivelor europene va creşte de la 50,40% la 99,66% pentru sistemul de alimentare cu apă şi de la 64,06% la 87,27% pentru sistemul de apă uzată, totalul populației deservite în aria Proiectului fiind de 643.000 locuitori.
Acest amplu proiect regional vizează investiții pe raza a 94 de localități din 6 județe (Constanța, Ialomița, Ilfov, Călărași, Dâmbovița, Brașov), fiind structurat în cadrul a 50 contracte de lucrări și 4 contracte de servicii.
Pornind de la “Master-Plan”-urile judeţelor, Studiul de Fezabilitate al Proiectului evidenţiază necesitatea şi soluţiile de extindere şi modernizare a infrastructurii reţelelor de apă şi apă uzată, principalii indicatori fiind următorii:
1. Sistemul de alimentare cu apă:
– Extindere şi reabilitare reţea de apă: aproximativ 726 km;
– Construcţie şi reabilitare staţii de tratare a apei: 48 de unităţi;
– Construcţie şi reabilitare staţii de pompare a apei: 46 de unităţi;
– Construcţie şi reabilitare surse de apă: 42 de unităţi;
– Construcţie şi reabilitare rezervoare: 45 de unităţi;
– Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – apă: 14 locaţii, cu întreg sistemul necesar.
2. Sistemul de canalizare:
– Extindere şi reabilitare reţea de canalizare: aproximativ 578 km;
– Construcţie şi reabilitare staţii de pompare apă uzată: 138 de unităţi;
– Construcţie şi reabilitare staţii de epurare apă uzată: 6 unităţi;
– Construcţie instalaţie de valorificare nămol: 1 unitate;
– Dispecerate locale SCADA (monitorizare și control automatizate) – canal: 17, cu întreg sistemul necesar.
Aplicația de finanțare (studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, devizul general, documentațiile tehnice) a fost realizată pe parcursul a 3 ani, sub directa coordonare a diviziei de consultanță JASPERS, activitățile fiind demarate în a doua jumătate a anului 2014.
În urma procesului de evaluare tehnică, financiară și instituțională, Ministerul Fondurilor Europene a aprobat în integralitatea sa Aplicația de Finanțare, drept pentru care, la data de 31.08.2018, a fost semnat Contractul de Finanțare.
Proiectul are o valoare totală de 593.152.188 euro.
Finanțarea proiectului este suportată de către:
- Comisia Europeană – 440.179.992,19 euro;
- bugetul de stat – 67.321.645,86 euro;
- RAJA SA Constanța – 33.054.818 euro;
- bugetele locale – 10.357.176,29 euro.
Așadar, contribuția operatorului regional RAJA SA la realizarea acestor investiții este de 33.054.818 euro (138.902.230,70 lei).
Stadiul implementării celor 54 de contracte se prezintă astfel:
– 25 de contracte (21 de lucrări şi 4 de servicii), cu o valoare totală de 773.974.374,65 lei, atribuite până la 1 iulie a.c.;
– 1 contract în valoare de 54.093.400,41 lei s-a semnat la începutul lunii iulie a.c.;
– 8 documentații de atribuire au fost publicate pe platforma SICAP, având o valoare totală estimată de 492.552.666,76 lei;
– 20 de documentații de atribuire urmează a fi publicate pe platforma SICAP pȃnă la sfârşitul anului 2020, având o valoare totală estimată de 1.065.612.470,69 lei.
Numai în lunile scurse din acest an, 2020, au fost semnate 3 noi importante contracte în cadrul Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA S.A. Constanța, cu finanțare europeană prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020.
