În Ucraina ar mai fi rămas 173 de focoase nucleare care nu au putut fi găsite în timpul dezarmării nucleare a acesteia, pusă în aplicare în urma Acordului tripartit semnat la Moscova, în 1994, de președinții Statelor Unite ale Americii (Bill Clinton), Rusiei (Boris Elțîn) și Ucrainei (Leonid Kravciuk). Afirmația îi aparține fostului vicepremier rus Mihail Poltoranin, deținător al funcției în perioada 22 februarie – 25 noiembrie 1992.
În vârstă de 84 de ani, Mihail Poltoranin susține că Ucraina n-a vrut inițial să cedeze armamentul nuclear, dar, într-un final, s-a văzut nevoită să fie de acord, după ce „Bill Clinton a spus că va aplica sancțiuni de așa natură încât Ucraina nu va supraviețui”.
După destrămarea Uniunii Sovietice, marile puteri occidentale, în frunte cu SUA, au depus mari eforturi pentru a evita proliferarea nucleară. Ele au insistat ca întreaga „moștenire nucleară” a URSS să revină Rusiei, pentru a nu apărea mai multe puteri nucleare pe glob – de exemplu, Ucraina, Belarus sau Kazahstan.
Presiunile americane au condus la Acordul tripartit de dezarmare nucleară a Ucrainei, semnat în ianuarie 1994, la Moscova, de președinții a trei țări: Bill Clinton (SUA), Boris Elțîn (Rusia) și Leonid Kravciuk (Ucraina).
Ulterior, în decembrie 1994, Memorandumul de la Budapesta a fost semnat de patru țări: Ucraina și trei puteri nucleare care-i garantau independența, suveranitatea și integritatea teritorială – SUA, Marea Britanie și Rusia.
După 20 de ani, în 2014, Rusia a încălcat flagrant atât Tratatul tripartit, cât și Memorandumul de la Budapesta, și sistemul de drept internațional, anexând ilegal Crimeea și ocupând o parte din Donbass.
După alți 8 ani, în 2022, Rusia a declanșat invazia masivă a Ucrainei, încercând – fără succes – să ocupe inclusiv capitala Kiev și să instaleze un guvern-marionetă.
VIDEO: Mărturia lui Mihail Poltoranin
Poltoranin: „Când i-am spus că au mai rămas 173 de focoase nucleare, Elțîn a dat din mână și mi-a spus că s-a luat totul de acolo”
Conform fostului vicepremier Mihail Poltoranin, în 1994 Ucraina avea 176 de rachete balistice cu focoase nucleare, dintre care 46 erau cele mai mari – denumite „Satan”. Fiecare asemenea rachetă ar fi avut în componență câte 10 focoase nucleare.
De asemenea, Ucraina ar mai fi deținut 44 de bombardiere grele Tu-160 și Tu-95, precum și 1.000 de rachete de croazieră cu armament nuclear.
Poltoranin s-a opus de la început invaziei rusești în Ucraina.
Mihail Poltoranin: „Ucraina n-a vrut să-și dea armele nucleare, nu le-a dat în primă instanță. Știu că Bill Clinton a spus că-i va pune asemenea sancțiuni, încât Ucraina nu va supraviețui. Iar Bill Clinton i-a mulțumit lui Boris Elțîn că a ordonat să se semneze înțelegerea afacerii «montane» a lui Cernomîrdin (Viktor Stepanovici Cernomîrdin, fost premier al Rusiei în perioada 1992-1998 și fondator al companiei Gazprom – n. red.), în urma căreia a cedat uraniu, mult argint, nichel, aluminiu și așa mai departe (se referă la un așa-zis transfer de bunuri către ucraineni în schimbul armelor nucleare – n. red.). Ucraina a avut un potențial uriaș de armament nuclear. 176 de rachete balistice cu focoase nucleare, dintre care 46 erau cele mai însemnate – «Satan». Cele 46 de rachete aveau câte 10 focoase nucleare. Cu o astfel de rachetă putea fi «măturată» SUA. Mai avea 44 de bombardiere grele Tu-160 și Tu-95 și 1.000 de rachete de croazieră cu armament nuclear. Au mai rămas în Ucraina 173 de focoase nucleare, care nu au mai fost găsite niciodată. Ei n-au vrut să le cedeze. Americanii i-au cerut președintelui Leonid Kucima să dea armele nucleare. Apoi, Elțîn a ordonat ca tot armamentul nuclear să fie adus în Rusia cu avioane de transport. Când i-am spus că au mai rămas 173 de focoase nucleare, Elțîn a dat din mână și mi-a spus că s-a luat totul de acolo”.