Manifestațiile din 2017-2018, precum și votul de la europarlamentarele din 2019, cu USR la 22%, au speriat cumplit Sistemul (PSD, PNL, serviciile, oligarhii, administrația de top), care au profitat de pandemie ca să creeze o falsă mișcare antisistem.
Prin inventarea AUR și a unor personaje precum Simion și Șoșoacă, Sistemul a reușit fragmentarea valului reformist care se ridicase în România și făcea iminentă măturarea vechii ordini.
În acest moment, o mare parte dintre românii revoltați sunt conduși într-o direcție greșită de falși lideri antisistem, aflați de fapt sub controlul serviciilor, al PSD și al oligarhilor. De aici și susținerea pe care televiziuni precum România TV (Ghiță, „oligarhul SRI“) și Realitatea Plus (Păcuraru, țineți minte afacerea cu Romprest; până la urmă, SRI n-a mai riscat și și-a pus direct un fost ofițer ca primar la Sectorul 1, ca să nu mai aibă surprize cu pușculița de acolo) au acordat-o în toți acești ani așa-ziselor partide „suveraniste“.
Operațiunea de diversiune a reușit chiar prea bine. AUR nu doar că a captat o mare parte din electoratul care voia reformă, ghidonându-l în direcții oarbe (așa-zise lupte cu globaliștii, cu Oculta Mondială, cu gay-ii, cu Soros etc.), dar a reușit să atragă și o mare parte din electoratul PSD (dezastru absolut).
Momentul 2017-2018 a fost marea ocazie ratată a României de a scăpa de sistemul cleptocratic perpetuat la putere după 1989. Acest eșec îi poate fi pus în spate, aproape în întregime, lui Klaus Iohannis.
Poporul român i-a dat acestui nemernic, în 2019-2020, absolut tot ce-i trebuia pentru a salva țara. I-a dat al doilea mandat, i-a dat o coaliție care avea majoritate în Parlament – totul, în baza promisiunii că va scăpa țara de PSD.
Iar Iohannis, „premierul de la Grivco”, a întors România cu frâna de mână, ducând-o direct în sens invers, către revenirea la sistemul feudal din anii ’90.
