Comisia de la Veneția publică luni un raport în care critică decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 24 noiembrie – 8 decembrie, menționând ceea ce spuseseră și numeroase voci din România: a fost hotărâre netransparentă și fără argumente solide. Ca de obicei, CCR a luat o măsură definitivă fără să ofere părților ocazia să-și prezinte punctele de vedere.
Citind recomandările făcute de Comisia de la Veneția, rezultă clar că CCR a acționat abuziv. Forul internațional subliniază că decizia anulării alegerilor trebuie luată de cel mai înalt organism electoral (Autoritatea Electorală Permanentă în cazul României) și revizuită de cel mai înalt organ judiciar (CCR). În cazul deciziei din 6 decembrie 2024, CCR s-a substituit celorlalte instituții și a decis direct anularea, în loc să-și păstreze rolul de arbitru.
Comisia de la Veneția mai subliniază că anularea alegerilor se poate face numai în cazuri cu totul excepționale și doar ca ultimă soluție, dacă neregulile din procesul electoral ar afecta rezultatul votului. Așa ceva n-a existat efectiv în România, deoarece votul s-a desfășurat relativ corect (s-au furat doar câteva mii de voturi în favoarea lui Ciolacu, candidatul Puterii).
Încă din momentul anulării alegerilor, petrecut când deja turul 2 de scrutin – între Călin Georgescu și Elena Lasconi – începuse în secțiile din Noua Zeelandă, au fost voci ale unor experți care au arătat că Puterea produce un abuz de proporții, anulând democrația din România. Motivul principal al acestei „revoluții“ a statului împotriva propriilor cetățeni l-a reprezentat eșecul Puterii de a-i băga pe Marcel Ciolacu ori Nicolae Ciucă în turul doi al alegerilor prezidențiale. Calculul Puterii era ca unul din cei doi reprezentanți PSD-PNL să intre în finală împreună cu un candidat extremist. Extremistul – care era Călin Georgescu – a intrat în finală, dar „defecțiunea“ s-a produs când Elena Lasconi, de la USR, l-a devansat pe Ciolacu, devenind a doua finalistă.
După 10 zile de haos, în care Puterea a încercat mai întâi să anuleze votul printr-o renumărare care să arate că, de fapt, Ciolacu se clasase pe locul doi, până la urmă CCR a invocat un presupus atac hibrid rusesc. Între timp, au trecut aproape două luni de la decizie și autoritățile n-au prezentat nicio dovadă și niciun vinovat care să ateste că, într-adevăr, a existat o operațiune de amploare a unei puteri străine.
Consecințele deciziei au fost dramatice. Puterea de la București s-a conservat în exact aceeași formulă de dinaintea alegerilor, în timp ce starea de furie populară din România a crescut enorm.
Publicăm Capitolul IV al raportului întocmit de Comisia de la Veneția la cererea Consiliului Europei, după ce conducătorii statului român au anulat alegerile prezidențiale.
Comisia de la Veneția: „Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și probele. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale de către stat, actorii publici și privați“
„64. Comisia de la Veneția a fost solicitată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să pregătească un raport de urgență cu privire la următoarea întrebare:
În ce condiții și conform căror standarde legale poate o curte constituțională să invalideze alegerile, făcând referire la cazul recent din România?
- Întrebarea se referă la Decizia nr. 32 a Curții Constituționale a României din 6 decembrie 2024, care a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale desfășurate pe 24 noiembrie 2024.
- Nu este de competența Comisiei de la Veneția să analizeze faptele cazului sau decizia Curții Constituționale a României. Întrebarea adresată Comisiei de către Adunarea Parlamentară este de natură generală și vizează o analiză a dreptului constituțional comparativ general și a standardelor europene și internaționale.
- Ca punct de plecare, Comisia de la Veneția subliniază că scopul alegerilor este de a produce un rezultat electoral care să „asigure libera exprimare a opiniei poporului”, conform articolului 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Având în vedere consecințele grave ale anulării ulterioare a unei alegeri, discreția judecătorului care analizează aspectele electorale trebuie să fie ghidată și limitată de condiții prevăzute în lege. În acest sens, se atrage atenția asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneția – care rămâne valabilă – privind îmbunătățirea legislației referitoare la anularea rezultatelor alegerilor.
- Ca regulă generală, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este final. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă doar în circumstanțe foarte excepționale (principiul ultima ratio). Pe de altă parte, Codul bunelor practici în materie electorală solicită un sistem efectiv de apel și afirmă, în special, că „organismul de apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile atunci când neregulile pot afecta rezultatul.”
- Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile luate ex officio de curțile constituționale. Având în vedere că instanțele, inclusiv curțile constituționale, sunt caracterizate prin reactivitate, nu prin stabilirea agendei, Comisia de la Veneția consideră că puterea curților constituționale de a invalida alegerile ex officio – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată clar, pentru a menține încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.
- Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), procesul decizional referitor la contestațiile privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, evitarea oricărei arbitrarități. Procedura trebuie să fie corectă și obiectivă, să garanteze o decizie suficient motivată; reclamanții trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere și de a prezenta orice argumente relevante pentru apărarea intereselor lor; deciziile trebuie luate în limite de timp rezonabile. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de cerințe procedurale se aplică, în principiu, și deciziilor ex officio care duc la anularea rezultatului alegerilor.
- Criteriul central pentru anularea alegerilor, recunoscut de standardele internaționale și, în principal, de Codul bunelor practici în materie electorală, este întrebarea dacă neregulile ar fi putut influența rezultatul votului. Conform CEDO, neregulile din procesul electoral interferează cu libera exprimare a opiniei poporului doar dacă acestea aduc un prejudiciu real rezultatului alegerilor. Consecințele invalidării rezultatelor alegerilor trebuie să fie mai puțin dăunătoare decât acceptarea rezultatelor în ciuda deficiențelor lor. În opinia Comisiei de la Veneția, decizia de invalidare a alegerilor trebuie să se bazeze pe nereguli atât de semnificative încât să fi putut influența rezultatul alegerilor.
- Deși anularea rezultatelor alegerilor trebuie, în principiu, să fie fundamentată pe încălcarea legii, trebuie avut în vedere faptul că curțile constituționale pot avea competența de a evalua constituționalitatea legislației electorale și de a invalida alegerile dacă se constată că legislația nu garantează dreptul la alegeri libere, inclusiv în cazurile în care legea nu reglementează aspecte importante ale campaniei electorale și ale elementelor principale ale alegerilor.
- În opinia Comisiei de la Veneția, ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcărilor drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu doar de către stat, ci și de către actorii publici și privați din domeniul electoral – având în vedere obligațiile pozitive ale statului de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă. Aceasta se aplică și influenței organizațiilor neguvernamentale, mass-mediei și rețelelor sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate, de actori statali și nestatali străini.
- Importanța crescândă a campaniilor online – inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, care are potențialul de a amplifica efectul dezinformării și manipulării opiniei publice – ridică noi provocări în legătură cu: 1) propaganda de campanie, dezinformarea și conținutul mesajelor de campanie; și 2) regulile privind finanțarea și transparența campaniei, inclusiv restricțiile privind contribuțiile din surse anonime și străine și utilizarea incorectă a resurselor administrative.
- În ceea ce privește propaganda de campanie, indiferent de formă și mediu, declarațiile politice în contextul campaniei sunt, de regulă, declarații de valoare sau judecăți care intră sub incidența libertății de exprimare a candidatului, cu excepția cazurilor în care depășesc limitele permise, de exemplu sub forma discursului instigator la ură împotriva adversarilor politici. În mod ideal, statele ar trebui să reglementeze consecințele dezechilibrelor informaționale, atacurilor cibernetice și altor amenințări digitale la adresa integrității electorale.
- În al doilea rând, deși campania online bazată pe platforme de social media poate fi nouă ca formă și impact, în opinia Comisiei de la Veneția, utilizarea acesteia ar trebui să fie supusă regulilor generale privind finanțarea și transparența campaniei. Rolul judecătorului care analizează aspectele electorale este de a decide dacă campania online a unui candidat – și primirea sprijinului din partea terților, fie online, fie offline – a încălcat aceste reguli și, în funcție de consecințele unei astfel de încălcări, dacă aceasta este suficient de semnificativă încât să fi influențat rezultatul alegerilor.
- Demonstrarera violărilor legii prin campanii online și prin rețele sociale este deosebit de dificilă. Decizii bine argumentate și transparente pe astfel de subiecte sunt esențiale. În opinia Comisiei de la Veneția, aceste decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și probele și nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesară.
- Comisia de la Veneția face următoarele recomandări-cheie:A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor trebuie luate de cel mai înalt organism electoral, iar aceste decizii trebuie să fie supuse controlului de către cea mai înaltă instanță judecătorească, curtea constituțională sau o instanță electorală specializată, acolo unde există o astfel de instanță.B. Puterea curților constituționale de a invalida alegerile ex officio – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată clar.C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă doar în circumstanțe foarte excepționale, ca ultima ratio, și doar dacă neregulile din procesul electoral pot afecta rezultatul votului.
D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente, asigurând, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care să demonstreze nereguli semnificative ce pot influența rezultatul alegerilor. Părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și probele, iar discreția judecătorului care analizează aspectele electorale trebuie să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute în lege. Deciziile trebuie luate în limite de timp rezonabile.
E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale de către stat, actorii publici și privați din domeniul electoral și de către influența mass-mediei și a rețelelor sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate.
F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele dezechilibrelor informaționale, atacurilor cibernetice și altor amenințări digitale la adresa integrității electorale. Candidații și partidele trebuie să aibă acces echitabil la media online, iar reglementările trebuie să asigure că sistemele de inteligență artificială utilizate de intermediarii de pe internet nu favorizează anumiți candidați sau partide în detrimentul altora.
G. Regulile generale privind finanțarea și transparența campaniei trebuie să fie aplicate campaniilor online pe platforme de social media. Statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și să fie transparentă, iar platformele de social media trebuie să fie obligate să dezvăluie date despre publicitatea politică și sponsorii acesteia.“
Documentul Comisiei de la Venetia daca va fi prezentat la CEDO in cadrul procesului aflat deja pe rol, va „ingropa” slugile jegoase (Iohannis si CCR) care au dat lovitura de stat.
Comisia face niste recomandari care, daca ar fi fost deja in lege, ar fi dus la contestarea rezultatului din turul 1. E, F, G.
Dar ca asta ar fi fost treaba AEP. Comisia poate ca ar trebui sa recomande ca aep sa fie complet apolitica.
Comisia atrage atentia ca trebuie aduse dovezi ce pot fi facute publice, dovezi cu nume, prenume si sume.
Ar fi foarte bine. Si cineva sa raspunda cel putin financiar pentru treaba asta, amenda sa fie cam cat a costat turul 1.
Mai bine descalificam pe zero cheltuiel, incheiem meciul in favoarea lui Lasconi si terminam circul.
Nimic nou. Făcătura slugoilor din KKR, in frunte cu ex-comunistul iliersciano-meleșcan, securilă MArinică Enachescul, și ce celorlalte târâtoare îmbuibate care populează o instituție jegoasă și politizată, parte a Injustiției care a distrus România în calitate de complice al hoților și criminalilor din mafiile numit „partide”
Nu sunt doar dovezi secretizate,ci si desedretizate,tovarasi kgbisti de pe aici!Apropo,sosokarii, simionii si kremlinovicii nu stiu ca hotararile Comisiei de la Venetia sunt consultative,nu obligatorii? Spune si clar,pe intelesul celor 2 babaci de mai sus,:ca alegerile se anuleaza cand exista situatii speciale!Cand declari cheltuielile tale de campanie ZERO lei ,cand nu participi la nicio dezbatere publica,ci esti promovat de manelisti si interlopi pe tik tok ,nu ai nicio campanie publica,vrei sa fii presedinte prin frauda electorala,astea nu sunt motive serioase de a anula alegerile?Nu poti trisa pentru o asemenea functie,trebuue sa joci la vedere,cu toate datele la vedere! Si acum,ca au fost anulate,avem din ce in ce mai multe date ca acest individ a fost ajutat intern de fosti securisti prorusi,si extern de oamenii lui Putin,care s-au dat in stsmba fericiti cand au vazut rezultatul muncii lor la finalul primului tur.
s-au dat in stamba..
Plus ca se lauda ca primeste informatii de la securistiinpatriotindin servicii!!!
Foarte bine ! Elena Președinte !
Deci, pana la urma… „Nucleara” a fost buna?
Ca doar alex si Babacu mai plang dupa „catindatu”!
Se știe tot ce a mișcat păcăliciul ăsta de Georgescu. S-au desecretizat doar niște chestii generale marunte.
La fel ca și la Șoșoacă probabil că sunt lucruri grave care nu pot fi date publicității pentru că ar compromite munca de inteligence.
Vad mediocritatea manifestându-se în toată „splendoarea” ei pe acest site.
Nu persoana d-lui Calin Georgescu este importantă, ci tsunami-ul generat de dansul. Este prima data cind românul simplu a găsit un politician cu care sa rezoneze. Românii merita mai mult decit o gașcă de oportuniști care să-i conducă.
Vreți ca în continuare CCR sa fie dominată de politruci incompetenți și plafonati numiți politic? Vreți ca justiția sa rămână cea mai coruptă instituție din România? Vreți sa se păstreze sinecurile și privilegiile nejustificate? Vreți ca toate materiile prime sa fie exportate iar tara sa rămână în urmă? Astea sint întrebările pe care și le pun oamenii simpli, asta este Poporul! Nu useristii, nu intelectualii închipuiți, nu deontologii de 2 lei, care nu pricep din care parte bate vintul. Nici nu mă adresez lor, dar acest site este citit și de alții, nu numai de useristii care abunda pe aici. Lumea este în schimbare, românii au priceput (in sfirsit) ca nici Ursula, nici Trump nu vor face ordine la noi în tara. Românii au priceput ca trebuie sa fie mai responsabili de soarta lor.
De parcă dacă ar veni Georgescu, toate problemele astea s-ar rezolva de la sine.
E suficient să vezi cine-l susține pe Georgescu ( niște milițieni și securiști putrezi de atâtea furtișaguri și mânăreli, uită-te la tine), avizi de putere cu orice preț.
Tu ce căutai să devii europarlamentar, dacă UE e mafia, cum spune imbecilul de Georgescu?
Nu v-ar fi rușine de nesimțiți, veniți și dați lecții. Nu ești tu, ăla, Babacule, care ți-ai parcat bolidul pe o plajă protejată? Păi nu-ți e rușine să vii tu să dai lecții de civism?
Păi nu de genul ăsta de scârbe tupeiste ca tine s-au săturat românii?
Logic. Lovitura de stat pusă la cale cu complicitatea KKR nu putea rămâne nesancționată. România = stat diktatorial în care justiția e complicea hoților și a criminalilor
Suntem buni făcători de legi. Suntem tari in toate. Suntem, totuși, cei mai mari ÎNCURCĂ LUME de pe Mapamond. Aha! Și BURICELE PĂMÂNTULUI mai suntem.
Vedeti ce inseamna userist? N-ai ce sa vorbesti cu ei, de aia i-au dat afara din toate guvernarile. Mai latra ei pe ici pe colo, dar locul lor e la peluza!
Și locul Partidului patrihoților condus de tine, unde îi e locul? La gunoi. Cât ai luat la alegeri, Babacule, zero virgulă cât?
Decat gubernie ruseasca, mai bine colonie americaneasca!
Suverani, cam cum ai vrea, n-o sa fii… cat ai spera!!!
Trump, de-ar fi baiat destept, ne-ar baga in faliment
Si iute ne-ar cumpara, fara nicio dandana!
Ca noi, singuri, ca popor… n-avem niciun viitor!
Chinezii-s la noi in casa, turcii sunt cu noi la masa,
Rusii sunt si ei pe-aproape, pregatiti sa ne ingroape!
Speranta ne e in USA ca, impreuna cu UE,
Sa ne salveze din colaps, dandu-ne… mirt si tamaie!
(Aur nu ne mai dau fratii ca ni-l fura… potentatii)
Iar Geogescu cel Promis duce turma… in Paradis!
Cum Cerber va fi Babacu, pe noi… ne da lui Ciolacu,
Ca Elena si cu Dan… se cam cearta… pe ciolan!?!
Cu alte cuvinte decit slugi la rusi (cum am fost) mai bine slugi la americani (cum sintem). Numai ca sluga e tot sluga.
E o diferenta mare intre gubernie si colonie. Eu stiu din frageda pruncie ca in satul meu traiam ca intr-o gubernie, iar alaturi, desi era o colonie petroliera infiintata de rusi, era, totusi, o diferenta. Am crescut cu filmele sovietice si, literatura rusa si sovietica, la vremea respectiva mi-au placut, dar daca ar fi fost infiintata de americani, cred ca era si mai mare diferenta. Asa ca… liberi n-am fost, nu suntem, si nu vom fi. Vrem nu vrem, trebuie sa convietuim intr-o uniune de state, trebuie sa mai cedam din suveranitate, pentru ca altfel… nu se poate!
Vezi? Mie filmele sovietice nu mi-au placut niciodata, dar recunosc ca literatura rusa mi-a placut mult si am citit mult.
Nu ti-au placut pentru ca nu le-ai vazut.
Daca vedeai Panze purpurii, Zboara cocorii, Volga -Volga, Balada unui soldat, Al 41-lea, Destinul unui om, exceptand Anna Karenina, Fratii Karamazov, Razboi si Pace alta ti-ar fi fost impresia!
Nici nu stii ce- ai pierdut, Babacu!!!
Interesant e ca pana acum bolsevicii spuneau despre Comisia de la Viena ca ne incalca suveranitatea si se amesteca in treburile interne ala Romaniei. Urlau televiziunile banditilor bolsevici.
Un alt userist analfabet. Comisia de la „Viena” este de fapt Comisia de la Venetia si nu cred ca ai auzit vreun om serios care sa o blameze. Dar „televiziunile banditilor bolsevici” e posibil, se vede ca alea te „inspira”.