Dacă te confrunți des cu strănut, mâncărime sau tuse fără o cauză clară, e normal să-ți pui întrebări despre sănătatea ta sau a celor dragi. Alergiile apar frecvent în rândul copiilor și adulților și pot crea neplăceri pe termen lung dacă nu sunt recunoscute la timp.
Acest articol explică pe scurt ce înseamnă o alergie, care sunt cele mai întâlnite forme și cum să identifici corect simptomele. Găsești și recomandări despre diagnostic, prevenție și diferența față de intoleranța alimentară, ca să poți lua decizii informate și să apelezi la specialiști atunci când este nevoie.
Ce este o alergie și de ce apare?
Alergia înseamnă o reacție exagerată a sistemului imunitar la o substanță obișnuită, numită alergen. De exemplu, polenul, laptele sau acarienii pot declanșa astfel de reacții la persoane sensibile.
Când un alergen intră în contact cu organismul, sistemul imunitar produce anticorpi de tip IgE. Aceștia stimulează eliberarea substanțelor precum histamina, care pot provoca mâncărimi, erupții, strănut sau dificultăți de respirație.
Manifestările pot varia: unii observă doar senzație de mâncărime localizată, alții pot experimenta reacții severe (anafilaxie), care necesită asistență medicală de urgență.
Dacă remarci simptome persistente sau intense, nu amâna programarea la medic! Este importantă pentru a stabili care dintre tipurile de alergii te afectează și cum poate fi ținută sub control.
Cele mai frecvente tipuri de alergii
Iată care sunt cele mai frecvent întâlnite tipuri de alergii!
Alergiile alimentare
Alergiile la alimente apar atunci când sistemul imunitar reacționează excesiv la anumite proteine alimentare. Printre cele mai des întâlnite alimente care pot provoca reacții se află laptele de vacă, ouăle, arahidele, nucile, peștele, soia și grâul.
La copii mici, alergia la lapte sau ouă apare adesea în primii ani de viață. La adulți, alergiile la fructe de mare precum creveții sau stridiile sunt întâlnite din ce în ce mai des.
Simptomele se instalează de obicei rapid și pot include mâncărime sau furnicături pe buze, umflarea limbii, erupții, urticarie, crampe abdominale, vărsături sau diaree. În situații rare, reacția devine severă (anafilaxie): persoana poate prezenta dificultăți de respirație, scăderea tensiunii arteriale sau pierderea cunoștinței.
Dacă tu sau copilul tău ați avut astfel de reacții, adresează-te medicului alergolog! Evită să faci propria listă de alimente interzise fără un diagnostic clar, deoarece poți exclude alimente importante pentru nutriție sau poți rata diagnosticul corect.
Alergiile respiratorii
Acest tip de alergie afectează căile respiratorii și apare la contactul cu particule suspendate precum polenul, praful de casă (acarienii), sporii de mucegai sau blana animalelor de companie.
Rinita alergică (numită „febra fânului”) provoacă strănut, nas care curge sau se înfundă, mâncărime nazală, ochi roșii sau lăcrimoși și uneori tuse seacă.
Mulți oameni confundă simptomele rinitei alergice cu cele ale unei răceli persistente, mai ales în sezonul polenului. Dacă observi că simptomele apar an de an primăvara sau că nu cedează la tratamente pentru răceală, cere sfatul unui alergolog!
Alergia la acarieni sau la animale nu ține cont de sezon și poate provoca simptome tot timpul anului: nas înfundat, tuse, respirație șuierătoare. În unele cazuri, poate apărea astmul alergic, care necesită tratament specific și monitorizare.
Alergiile cutanate
Pielea reacționează prompt la diferiți alergeni din mediu sau produse cosmetice. Cele mai frecvente forme sunt:
- Urticaria – apare sub formă de pete roșii, umflături care migrează pe corp, uneori însoțite de mâncărimi intense și usturime. Se declanșează adesea după consumul unui aliment nou sau după administrarea unui medicament.
- Dermatita de contact – acest tip de alergie se manifestă fix la locul de contact cu alergenul (nichel din bijuterii, detergenți, produse cosmetice sau latex). Se observă zone cu roșeață, vezicule, cruste și mâncărime.
- Dermatita atopică – afectează cel mai des copiii, dar poate persista și la adult. Simptomele includ zone cu piele uscată, roșie și pruriginoasă, frecvent localizate la coate, genunchi sau obraji.
Copiii pot prezenta manifestări cutanate întinse și pot suferi mai mult din cauza scărpinatului. Cere sfatul medicului dacă observi leziuni noi, persistente sau care se agravează rapid!
Alergiile la medicamente
Unele medicamente, precum antibioticele (penicilină), antiinflamatoarele (ibuprofen, aspirină) sau anumite vaccinuri, pot declanșa reacții alergice. Manifestările variază de la simple erupții pe piele, mâncărimi sau umflături până la reacții dramatice, cu dificultăți de respirație, edem facial sau chiar pierdere a cunoștinței.
Reacțiile alergice la medicamente pot apărea atât imediat, cât și la câteva ore de la administrare. Odată ce ai avut o astfel de reacție, anunță mereu personalul medical înainte de orice tratament sau procedură!
Dacă suspectezi alergie la un medicament, nu întrerupe administrarea fără să consulți medicul! Există situații în care poate fi nevoie de investigații suplimentare pentru a confirma alergia.
Alergiile la veninuri de insecte
Persoanele sensibile pot dezvolta reacții alergice după înțepăturile de albine, viespi sau țânțari. Cel mai frecvent apar umflături locale, roșeață și durere la locul înțepăturii.
În unele cazuri, o reacție alergică gravă (anafilactică) se manifestă rapid, cu simptome precum dificultăți de respirație, umflare a feței și amețeli.
Este important să cunoști simptomele periculoase, pentru că pot necesita intervenție rapidă. Dacă apar semne de reacție generalizată (umflături în zone îndepărtate de locul înțepăturii, sufocare sau leșin), sună imediat la 112!
Persoanele cu istoric de reacții anafilactice la înțepături de insecte primesc uneori recomandarea de a purta cu ele un auto-injector cu adrenalină. Imunoterapia specifică, realizată sub supraveghere alergologică, ajută la reducerea riscului de reacții severe.
Alergiile la latex
Latexul (material folosit la mănuși medicale, baloane, anumite jucării) provoacă alergii la unele persoane, mai ales dacă există expunere repetată. Reacțiile cele mai frecvente includ urticarie, iritație locală sau, mai rar, simptome respiratorii.
Personalul medical, lucrătorii în saloane de coafură sau copiii expuși la produse din latex dezvoltă uneori reacții mai intense. Dacă ai experimentat mâncărimi sau erupții după contactul cu astfel de produse, informează medicul pentru investigații suplimentare!
Alergiile ocupaționale
La locul de muncă există numeroși factori alergizanți: praf din construcții sau fabrici, pulberi, detergenți, chimicale sau iritanți din agricultură și industrie. Astfel de alergii duc la apariția de tuse, strănut, iritații oculare sau dermatite.
Dacă observi simptome doar la serviciu și acestea dispar acasă, anunță medicul de medicina muncii pentru evaluare! El poate recomanda teste și echipamente de protecție adecvate pentru a reduce riscurile la locul de muncă.
Cum recunoști simptomele unei alergii?
Semnele diferă în funcție de tipul de alergie și alergenul implicat. Cele mai întâlnite simptome includ:
- strănut repetat, nas înfundat, secreții apoase;
- mâncărime și roșeață la ochi, senzație de arsură sau ochi lăcrimoși;
- erupții cutanate, umflături sau urticarie pe piele;
- tuse uscată, respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept (caracteristice astmului alergic);
- dureri abdominale, greață sau diaree apărute după consumul unui aliment;
- simptome severe (anafilaxie): dificultăți de respirație, umflare a limbii, buzelor sau feței, amețeli sau pierderea conștienței.
La copii, alergiile se pot manifesta mai discret: refuzul alimentelor, agitație, scărpinat persistent sau somn agitat pot semnala un disconfort legat de alergii. Dacă recunoști unul sau mai multe dintre aceste semne, mai ales dacă se repetă, solicită părerea unui specialist!
Cum deosebești alergiile de intoleranțele alimentare sau alte reacții?
Spre deosebire de alergii, intoleranțele alimentare apar pentru că organismul nu poate procesa anumite substanțe, cum este lactoza (zahărul din lapte). Simptomele intoleranței se limitează la nivel digestiv: balonare, disconfort abdominal, diaree după consumul alimentului respectiv. Nu apar semne acute precum umflarea feței, erupțiile sau dificultățile de respirație.
Un exemplu de reacție diferită față de alergie este boala celiacă, unde sistemul imunitar reacționează la gluten, dar nu implică același mecanism ca în alergii.
Dacă observi simptome digestive recurente sau suspectezi o afecțiune de tip alergie sau intoleranță, solicită sfatul medicului! Evită autodiagnosticarea și nu renunța la alimente importante fără recomandarea unui expert!
Acest articol are scop informativ. Nu folosi informațiile din acest text pentru autodiagnosticare sau automedicație! Pentru diagnostic și tratament corect, consultă întotdeauna medicul sau farmacistul calificat!
