Deputatul Nelu Tătaru (PNL), fostul ministru al Sănătății în anul 2020, este anchetat de DNA pentru luare de mită de la pacienții pe care-i tratează ca medic la Huși, județul Vaslui. Procurorii au documentat peste 100 de situații în care Nelu Tătaru a luat șpăguțe, de la sume în bani până la tot felul de produse, inclusiv ouă și găini!
Nelu Tătaru (52 de ani) a fost ministru al Sănătății în cea mai dificilă perioadă a pandemiei de Covid-19, între martie și decembrie 2020, în Guvernul Ludovic Orban. Este șeful organizației PNL Vaslui și a fost pus de partid în fruntea listei de candidați la Camera Deputaților în județul respectiv, pentru alegerile din 1 decembrie 2024.
Procurori de la DNA Iași s-au dus acasă la fruntașul liberal și l-au adus cu mașina, joi dimineața, direct la sediul Parchetului. La percheziții s-ar fi găsit inclusiv înregistrări video cu Nelu Tătaru în timp ce lua mici șpăgi. Surse din anchetă afirmă că fostul ministru ar fi luat mită de la pacienți și rudele acestora tot felul de lucruri, inclusiv găini și ouă!
Amănunt interesant: acum câteva zile, Nelu Tătaru scria pe contul său de Facebook că ar fi avut un dialog cu o cunoștință care-l întreba de ce muncește atât de mult la spital, iar medicul i-a răspuns că pentru pacienți, nu pentru bani. Ulterior, Nelu Tătaru și-a șters postarea.
Cum funcționează imunitatea parlamentară
Perchezițiile sunt în plină desfășurare la Spitalul Municipal de Urgență „Dimitrie Castroianu” din Huși (județul Vaslui), acolo unde Nelu Tătaru își desfășoară activitatea ca medic chirurg. Polițiștii au ridicate mai multe plicuri cu documente din spital.
Joi dimineață au fost făcute percheziții doar la spital. Pentru percheziții la locuința deputatului, procurorii trebuie să ceară avizul Parlamentului.
Potrivit articolului 72 din Constituția României, referitor la imunitatea parlamentară, deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor.
Articolul constituțional precizează: „În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri”.
Averea lui Tătaru
Nelu Tătaru se află la cel de-al doilea mandat de parlamentar „sub steagul” PNL. El a fost senator în mandatul 2012-2016, iar în actualul mandat (2020-2024) este deputat.
În perioada decembrie 2019 – martie 2020 a fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, în Guvernul Orban 1. Apoi, timp de 9 luni (martie – decembrie 2020), a fost ministru al Sănătății, în Guvernul Orban 2.
Din anul 2017 este președintele organizației PNL Vaslui.
Potrivit celei mai recente declarații de avere, publicată pe 17 aprilie 2024 pe pagina Camerei Deputaților, Nelu Tătaru are două apartamente – unul în Iași (unde a absolvit Facultatea de Medicină) și altul în București, ambele în proprietate comună cu soția lui.
De asemenea, Nelu Tătaru avea în conturi bancare, în aprilie 2024, peste 1.400.000 de lei, dar și un împrumut de 150.000 de lei dat firmei soției sale, care deține doua farmacii – una în Vaslui și una în Huși.
Fostul ministru menționează și un împrumut de 578.000 de lei, luat în 2017 de la Banca Transilvania.
Tot în declarația de avere, Nelu Tătaru a declarat venituri anuale, pentru 2023, de 141.000 de lei de la Camera Deputaților, plus 18.437 de lei ca medic chirurg la spitalul din Huși.
Marea încercare din 2020
Nelu Tătaru a avut o misiune extrem de grea în 2020, confruntându-se cu o provocare fără precedent în istoria statului român. Multe din deciziile luate de el au fost contestate vehement de conspiraționiști și de televiziunile oligarhilor. I s-au pus însă în cârcă și multe hotărâri care nu i-au aparținut.
Fostul premier Ludovic Orban a relatat de curând că în sânul cabinetului liberal fusese convenită o strategie diferită de combatere a infectărilor cu Covid, față de cea adoptată de majoritatea țărilor europene. Era vorba de carantine locale, în funcție de evoluția numărului de cazuri.
Însă totul a fost dat peste cap de Klaus Iohannis, care a aterizat într-o ședință de Guvern și a forțat închiderea piețelor și a școlilor și declararea lockdown-ului în toată țara. Aceste măsuri au avut un impact negativ și asupra rezultatului obținut de PNL în alegerile parlamentare din decembrie 2020, a dezvăluit Ludovic Orban.