Analiză bazată pe dialogul dintre senatorul Cristian Ghinea și jurnalistul Matei Udrea, disponibil pe canalul Comunitatea Liberală 1848 – USR-izarea PNL.
Aritmia fiscală a României: când cheltuielile scandinave se lovesc de o colectare de tip bananier
De ce este acest subiect crucial pentru fiecare contribuabil român activ? Deoarece arhitectura bugetară actuală a devenit nesustenabilă, punând România într-o zonă de risc financiar major. Fără vreo strategie anume, doar prin populism electoral, statul român a adoptat un model hibrid toxic: își asumă obligații sociale specifice țărilor dezvoltate, dar perpetuează sisteme de colectare fiscală rudimentare. Această disonanță cognitivă și economică, girată de fosta conducere a PNL – care a abdicat de la principiile liberalismului economic –, ne împinge periculos spre un scenariu de criză a datoriilor suverane, similar celui grecesc.
În cadrul celui mai recent episod al podcastului Comunitatea Liberală 1848, am lansat o critică la adresa derivei ideologice a Partidului Național Liberal sub mandatele recente (dominate de tandemul Klaus Iohannis – Nicolae Ciucă). Teza centrală a analizei este metamorfoza PNL dintr-un garant al prudenței fiscale într-un vehicul al populismului bugetar, adoptând comportamente economice specific socialiste, mascate sub retorica „investițiilor”.
Paradoxul românesc: statul asistențial pe o fundație de lut
Pe de o parte, sub presiunea publică legitimă, România a început să aloce fonduri urmând un model cvasi-scandinav pe partea de cheltuieli: au crescut masiv alocările pentru pensii și sănătate, încercând să mimeze standardele sociale europene.
Pe de altă parte, infrastructura de venituri a rămas blocată într-o paradigmă de „țară bananieră” sau de „tip african”. Această asimetrie se caracterizează prin:
- Povara fiscală inegală – o taxare excesivă a muncii (în special a salariilor mici), care descurajează forța de muncă formală.
- Paradisul fiscal selectiv – o incapacitate cronică de a taxa eficient capitalul și consumul, menținând numeroase excepții („găuri legislative”).
- Evaziune sistemică, protejată politic – România deține recordul negativ în UE la deficitul de încasare a TVA („gap-ul de TVA”), statul fiind incapabil să-și exercite funcția primară de colector.
Mitul „investițiilor” și modelul grecesc
Un punct nevralgic al discuției este demontarea „dogmei investițiilor”, folosită de liderii PNL–PSD ca scuză universală pentru derapajele bugetare record. Narativul oficial, „avem deficit mare pentru că investim”, scuză deficitele prin intenții aparent bune. De fapt, e un mecanism de uns baronismul politic. Avem o suprasaturație a investițiilor publice, care nu mai au randament economic. Aceasta este rețeta clasică a „modelului grecesc”: finanțarea cheltuielilor curente, a unui aparat de stat hipertrofiat prin îndatorare externă agresivă; investiții publice alimentate de nevoia mașinăriei politice locale de a cumpăra voturi. În acest timp, economia reală nu produce suficientă valoare adăugată pentru a susține datoria.
Feudalismul bugetar: „Anghel Saligny” versus PNRR
Ruperea coaliției de dreapta din 2021 este recontextualizată prin această lentilă a disciplinei economice. Refuzul USR de a aviza programul „Anghel Saligny” (o injecție de 50 de miliarde de lei fără acoperire bugetară reală) a fost, de fapt, o tentativă de a stopa acest dezmăț fiscal.
- Modelul Liberal (PNRR): Propunea o alocare a fondurilor bazată pe alocări prestabilite și reforme stricte, eliminând arbitrariul politic.
- Modelul Clientelar („Anghel Saligny”): A reprezentat victoria vechii gărzi politice care preferă alocarea discreționară, „din pixul ministrului”, perpetuând dependența primarilor de centru.
Mai mult, asistăm la fenomenul de „indigestie investițională”, concept atribuit expertului Victor Giosan. Comunele mici sunt inundate cu fonduri pentru proiecte pe care nu le pot gestiona, cofinanța sau întreține, ducând la un faliment funcțional al administrației locale.
„USR-izarea” ca revenire la rațiune
În acest context, conceptul de „USR-izare a PNL”, dezbătut intens în spațiul public ca o narațiune paranoică a aripii anti-Bolojan, este recontextualizat într-o notă pozitivă: PNL trebuie să redevină liberal, un partid atașat responsabilității fiscale și dezvoltării economiei private.
Simplu. 300 parlamentari,toate averile obținute ilegal confiscate,încetarea finanțării cultelor de orice fel Eliminarea nepotismului din școli,spitale,instituțiile statului suprapopulate de copii,nepoți,frați,amante