Liderii sindicali mioritici și iluzia „adevăratei libertăți sindicale” într-o Românie „suveranistă”. Modelul rusesc

Încercările disperate făcute de Guvernul Bolojan pentru a salva ce se mai poate salva din această ruină în care a fost transformată România de guvernările PSD-PNL sunt vehement contestate de mișcarea sindicală mioritică, trezită subit din somnicul dulce în care s-a lenevit de mulți ani.

Lideri sindicali plătiți cu sume imense din bugetele confederațiilor sindicale, implicați în cele mai sinistre complicități cu partidele politice, total inactivi în perioadele în care statul român era destructurat prin corupție, împrumuturi externe imense și cheltuieli bugetare aberante – acești aristocrați ai sindicalismului mioritic și-au redescoperit brusc vocația de protestatari.

Turma de sindicaliști îi urmează. O turmă formată din sindicaliști care nu s-au întrebat de ce sindicatul lor are același lider de ani și ani, chiar de două-trei decenii; de ce ședințele de sindicat fie nu au loc, fie sunt doar niște formalități cu un singur scop – să reconfirme liderul în funcție. Sindicaliști care nu s-au întrebat, atunci când statul le-a mărit salariile, de unde vin banii ăia în plus la leafă, de vreme ce economia nu-i produce; iar dacă sunt bani din împrumuturi externe, cine va achita, într-un sfârșit, acele împrumuturi.

Totuși, nu despre curvăsăria liderilor sindicaliști mioritici și nici despre lașitatea și indolența membrilor de sindicat vreau să discut, ci despre apropierea tot mai evidentă a unor lideri sindicali de mișcarea extremistă așa-zis suveranistă și prelinsă în siajul Rusiei lui Putin.

Probabil că acești sindicaliști își închipuie că o Românie „suveranistă”, condusă de agenții Rusiei, le-ar fi mai confortabilă decât România țară membră a Uniunii Europene. Ori poate că visează să (re)devină „cureaua de transmisie” a Partidului Unic către masele de salariați.

Să descoperim care este situația mișcării sindicale din Rusia lui Putin, oglinda a ceea ce ar ajunge să fie – într-o Românie „suveranistă” și pro-Rusia – mișcarea sindicală condusă de liderii sindicaliști mioritici, mulți dintre ei transformați în „dame de consumație” ale mafiei politice.

Federația Sindicalelor Independente din Rusia – „cureaua de transmisie” a dictatorului Vladimir Putin în mișcarea sindicală rusească

Cea mai importantă (după mărime) entitate sindicală din țara dictatorului Putin este Federația Sindicatelor Independente din Rusia. Folosirea cuvântului „independente” este doar o glumă proastă. În fapt, această federație „sindicală” este moștenitoarea structurilor sindicale din fosta Uniune Sovietică și păstrătoarea „tradiției” bolșevice a colaborării strânse dintre Sindicat și Partid.

Федерация Независимых Профсоюзов России (FNPR) oferă permanent sprijin politic regimului Putin și partidului controlat de dictator (Rusia Unită). În campaniile electorale, liderii sindicali ai FNPR s-au poziționat public în favoarea lui Putin, iar în activitatea sindicală curentă, FNPR a susținut măsurile adoptate de dictatură în domeniul economic, inclusiv cele care sunt contrare intereselor membrilor de sindicat.

FNPR oferă sprijin politic necondiționat pentru dictatorul Vladimir Putin, demers asumat public de liderii sindicaliști. Astfel, în august 2021, FNPR a semnat un acord de colaborare cu Partidul Rusia Unită (controlat de Putin), pentru sprijin în alegerile pentru Duma de stat și organele legislative ale Federației Ruse.

În document se oferă informații care confirmă fără echivoc că există o puternică simbioză între această federație sindicală și partidul lui Putin: „Întrucât marea majoritate a activiștilor sindicali sunt nominalizați (! – n. red.) în următoarea campanie electorală de către Partidul Rusia Unită, FNPR susține candidații pentru funcția de deputați ai Dumei de Stat și ai organelor legislative regionale nominalizați de acest partid pe liste și circumscripții uninominale. (…) Partidul se angajează să ofere sprijin în implementarea scopurilor și obiectivelor statutare și programatice ale FNPR, să țină cont de opinia Federației și să o informeze cu privire la inițiativele sale legislative. Membrilor Partidului Rusia Unită li se recomandă să interacționeze activ în activitățile lor cu sindicatele din industrie care fac parte din FNPR, asociațiile sindicale teritoriale din circumscripțiile electorale și teritoriile atribuite și să organizeze întâlniri periodice cu reprezentanții organizațiilor sindicale pentru consultări”.

FNPR a combătut permanent sindicatele independente și a încercat să-și aroge rolul de „protector al muncitorilor”. Regimul Putin a confirmat întâietatea pe care o are FNPR în dialogul cu statul rus și a consacrat FNPR ca fiind principalul partener în „negocierile” cu privire la drepturile salariale în Rusia.

La nivelul FNPR, a fost exprimată oficial susținerea războiului de agresiune declanșat de Putin împotriva Ucrainei, fiind distribuite narativele propagandei oficiale.

În martie 2022, pe site-ul FNPR era publicat un comunicat emis de Uniunea Profesională a Personalului Civil al Forțelor Armate ale Rusiei:

„Orice acțiune militară este întotdeauna o tragedie, dar există situații când pur și simplu nu există altă cale de ieșire. Dacă acest lucru nu se face astăzi, mâine s-ar putea să fie prea târziu! În ultimele luni, Ucraina și-a dezvoltat armele militare și letale, inclusiv sisteme multiple de lansare a rachetelor, sulițe și țevi Stinger de-a lungul întregii linii de contact cu Republicile Populare Luhansk și Donețk. Armele lor erau îndreptate spre civili și copii. Forțele armate ale inamicului se aflau în formație de luptă și se pregăteau să cucerească Donbasul prin forță.

Represiunea extrajudiciară și represaliile împotriva disidenților au devenit o practică obișnuită în Ucraina, în cei 8 ani de la lovitura de stat din 2014. (…) Comandantul suprem al Forțelor Armate ale Federației Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, a decis să desfășoare o operațiune militară specială în Ucraina, ca răspuns la apelul liderilor republicilor din Donbas. Rusia nu intenționează să ocupe teritorii ucrainene, dar susține dreptul popoarelor Ucrainei la autodeterminare. (…) Este foarte important acum să nu ne emoționăm și să nu credem în nenumăratele falsuri care nu vor face decât să se înmulțească. Noi credem în Președintele nostru – Comandantul Suprem și în Forțele Armate ale Rusiei!”.

În contextul rebeliunii mercenarilor din Grupul Wagner, liderii „sindicali” ai FNPR au reacționat imediat în apărarea regimului Putin. Astfel, pe 23 iunie 2023, FNPR a emis următorul comunicat de presă:

„Declarația Federației Sindicatelor Independente din Rusia.

La fel ca acum 100 de ani, ca urmare a unei rebeliuni armate, țara noastră s-a aflat în pragul unei confruntări civile. În această situație, Federația Sindicatelor Independente din Rusia, în calitate de cea mai mare organizație publică din țară, face apel la toți cetățenii țării să se unească în jurul Președintelui și Comandantului Suprem ales legal.

Acum, capitalul financiar al Occidentului imperialist prădător luptă împotriva noastră și nu și-ar dori nimic mai mult decât să dezlănțuie un război civil în țara noastră. Operațiunea militară specială din Ucraina a scos la iveală toate problemele de nedreptate și deficiențele societății noastre. Acestea trebuie depășite. Dar trebuie să facem acest lucru doar împreună, sub conducerea Președintelui nostru. Facem apel la toate părțile implicate în conflict să înceteze imediat lupta și să se unească sub conducerea Comandantului Suprem împotriva inamicului comun”.

În concluzie, marea parte a mișcării sindicale din Rusia este controlată de regimul de dictatură al lui Vladimir Putin. FNPR reprezintă principalul instrument „sindical” folosit de Putin pentru a compromite și desființa sindicalismul în Rusia… însă e destul de probabil ca unii lideri „sindicali” mioritici să viseze la un astfel de model de confortabilă colaborare cu un regim suveranist instaurat în România cu ajutorul Rusiei.

Cum e asediată mișcarea sindicală independentă din Rusia de dictatura lui Putin

Cea mai mare entitate sindicală independentă din Rusia – și, implicit, rivală a federației „sindicale” FNPR controlată de regimul Putin – este Конфедерация труда России (KTP – Confederația Muncii din Rusia).

Asupra acestei confederații sindicale cu evidente poziționări independente și chiar potrivnice politicii oficiale a Guvernului rus, au fost lansate numeroase acțiuni de intimidare și de încercare de trecere în subordonarea regimului Putin.

Prima acțiune de intimidare a KTP a fost lansată în 2017-2018, când un sindicat membru al confederației, anume MPRA (МПРА – Межрегиональный профсоюз работников автомобильного транспорта / Sindicatul Interegional al Muncitorilor din Industria Auto), a fost desființat de instanță în temeiul legislației privind „agenții străini”. Aceasta reglementează restrictiv și abuziv funcționarea organizațiilor din Rusia care au primit finanțări din străinătate pentru implementarea de proiecte civice, sociale, culturale etc. Deși în 2019 Curtea Supremă a anulat hotărârea de desființare a MPRA, cazul a creat un grav precedent de intimidare a liderilor și membrilor Confederației Muncii din Rusia.

Totodată, confederația este permanent supusă monitorizării și diferitelor controale operate de entități guvernamentale ale Federației Ruse, iar liderii sindicali suportă diferite presiuni la nivel personal și profesional pentru a renunța la activitățile sindicale potrivnice intereselor regimului Putin.

Activitatea Confederației Muncii din Rusia a fost îngreunată și prin acțiunile izolaționiste lansate de regimul Putin, precum indexarea ca indezirabile în Rusia a organizațiilor sindicale europene și internaționale în care confederația este membră. În consecință, liderii sindicali ai confederației sunt în pericol de a fi arestați și condamnați penal, dacă intră în legătură cu aceste organizații sindicale din afara Rusiei.

După invazia Rusiei în Ucraina, Confederația Muncii din Rusia s-a confruntat cu o campanie de concedieri masive din rândul membrilor săi de sindicat care s-au pronunțat public împotriva războiului.

Într-un interviu acordat platformei Europa Solidară Fără Frontiere, Pavel Kudyukin – copreședinte al Sindicatului Solidaritatea Universitară și membru al Consiliului Confederației Muncii din Rusia (KTR) – relata despre acest subiect:

„Am încercat să oferim asistență juridică. Am avut mai multe procese în instanță care au contestat concedieri pe baza unor încălcări procedurale, în special încălcări ale articolelor 81 și 82 din Codul Muncii, care impun angajatorilor să ofere posturi alternative înainte de concediere. Însă o problemă comună pe care am întâlnit-o a fost aceea că persoanele erau declarate «agenți străini» și adăugate în registrul oficial.

Legea federală 255 impune restricții severe celor enumerați ca «agenți străini», inclusiv interdicții de a preda în instituțiile de învățământ de stat și municipale. Așadar, universități precum Universitatea de Stat din Moscova, HSE (Școala Superioară de Economie) și RANEPA (Academia Prezidențială Rusă de Economie Națională și Administrație Publică) au susținut că nu pot oferi posturi alternative, deoarece legea interzice sprijinul financiar pentru «agenții străini». Această interpretare este absurdă din punct de vedere juridic, deoarece salariile nu reprezintă sprijin financiar; acestea reprezintă compensații pentru muncă. Însă instanțele ruse au decis împotriva noastră.

De asemenea, mulți membri ai Sindicatului «Solidaritatea Universitară» au părăsit țara în două valuri: mai întâi după februarie 2022, apoi după septembrie 2022. Acest lucru ne-a slăbit semnificativ. Cu toate acestea, acești foști membri lucrează activ la eforturi de auto-organizare pentru cadrele universitare exilate”.

În cadrul interviului, liderul sindical Pavel Kudyukin arată foarte limpede că există o radicală diferență de atitudine între Confederația Muncii din Rusia (sindicatul independent) și FNPR (federația subordonată regimului Putin) pe subiectul războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

„FNPR, conform obiceiurilor sale, a dat dovadă de loialitate deplină față de guvern și a sprijinit activ războiul. Festivitățile lor de 1 Mai din 2022 au fost ținute în mod rușinos sub simbolul «Z» (folosit în propaganda de război a guvernului), transformând astfel o zi de solidaritate a muncitorilor într-un simbol al războiului și al agresiunii. Multe sindicate afiliate FNPR participă activ la strângeri de fonduri și evenimente militare legate de război.

Pe de altă parte, KTR a emis o declarație  imediat după invazia la scară largă. Declarația a fost prudentă în formularea sa, exprimând în principal îngrijorarea că războiul ar înrăutăți condițiile de muncă și ar deteriora legăturile tradiționale dintre ruși și ucraineni. Pentru 1 mai 2022, KTR a adoptat sloganul «Solidaritatea este mai puternică decât ura», care reprezenta o poziție subtilă, dar în mod clar opozițională față de război. Însă, după declarația sa inițială, KTR a rămas în mare parte tăcută, evitând comentariile publice despre război. (…)

Solidaritatea Universitară, care reprezintă lucrătorii din învățământul superior, a emis de două ori declarații explicit împotriva războiului. A doua declarație, după anunțul mobilizării parțiale din septembrie 2022, a făcut un apel deschis la oameni să nu participe la război. Sindicatul, împreună cu experți juridici, a organizat webinarii despre cum se poate evita legal mobilizarea. Aceasta a fost o muncă importantă.

Majoritatea celorlalte sindicate, însă, au rămas tăcute — deși tăcerea în sine necesită curaj în Rusia, deoarece este înțeleasă ca disidență.”

Regimul Putin a comis permanent abuzuri asupra liderilor de sindicat independenți, un exemplu elocvent în acest sens fiind cazul sindicalistului Alexei Etmanov, liderul MPRA – Sindicatul Interegional al Muncitorilor din Industria Auto.

Fost sudor la Fabrica Ford din orașul Vsevolojsk, Etmanov a fost amenințat cu moartea și agresat fizic ca urmare a activității sindicale. În ciuda încercărilor regimului Putin de a desființa sindicatul MPRA, sindicaliștii conduși de Etmanov au reușit să-și apere organizația sindicală și să continue lupta de apărare a drepturilor muncitorilor ruși din industria auto.

În prezent, MPRA și liderul sindical Alexei Etmanov sunt priviți în interiorul mișcării sindicale independente rusești ca simboluri ai sindicalismului modern în Rusia. În același timp, însă, membrii MPRA și Etmanov sunt considerați de autorități ca un pericol pentru regimul Putin și, în consecință, sunt victimele unor acțiuni abuzive instrumentate de agenți guvernamentali.

Ce să înțeleagă liderii sindicali mioritici din lecția despre mișcarea sindicală rusă

Liderii sindicali din România reprezintă un alt eșec major și toxic al națiunii române în demersul de formare a unor elite. Teoretic, liderii de sindicat reprezintă elita militantă a salariaților și ar avea menirea să apere interesele economice, sociale și profesionale ale acestora.

Practic, în România, liderii de sindicat s-au transformat într-o castă de corupți, de „jmecheri” care au confiscat patrimoniul și rezervele financiare imense ale mișcării sindicale, folosindu-se de forța sindicatelor pentru a-și satisface interesele personale. Mulți dintre liderii de sindicat au ajuns politicieni – parlamentari, minștri –, trădând fără ezitare interesele mișcării sindicale.

În acest moment, unora dintre liderii sindicali mioritici nu le mai ajung confortul și bogățiile acumulate prin curvăsăria practicată în numele sindicaliștilor. Ei au început să se gudure pe lângă liderii mișcării extremiste așa-zis suveraniste cu miros de Putin și se uită cu jind spre Rusia.

Mintea lor pervertită de zecile de ani de putere discreționară asupra destinului mișcării sindicale din România le spune că le-ar fi și mai bine, cu un sporit belșug, într-o Românie suveranistă, controlată de Rusia lui Putin.

Eroarea este evidentă!

Credeți, voi, liderilor sindicaliști cu vise „naționaliste”, că un guvern suveranist v-ar accepta independența sindicală sub umbrela căreia ați acumulat averi nesimțite?

Credeți că un guvern suveranist v-ar lăsa să organizați greve, proteste sau să dați în judecată autoritatea de stat, dacă membrii sindicatelor voastre v-ar obliga să le apărați drepturile?

Credeți că un guvern suveranist ar accepta orice altă formă de colaborare, cu excepția transformării mișcării sindicale în „cureaua de transmisie” a Partidului, după modelul Rusiei lui Putin?

Căutați răspunsul și veți afla că la capătul drumului „suveranist” se află doar dispariția mișcării sindicale și, implicit, dispariția voastră!