Evenimentele de pe scena mondială par să îndrepte destul de rapid către o limpezire a apelor. În cursul zilei de luni, câteva momente relevante s-au petrecut. Mai întâi, diplomația UE a avut câștig de cauză la ONU, unde a fost adoptată o rezoluție care condamnă Rusia ca stat agresor în războiul cu Ucraina, deși SUA și Rusia s-au opus. Într-un alt episod relevant, președintele francez Emmanuel Macron a suportat o impolitețe grosolană din partea lui Donald Trump, care nu și-a așteptat oaspetele la intrarea în Casa Albă.
Votul de la ONU este absolut stupefiant, unic în istorie. Statele Unite s-au așezat în rând cu marii dictatori ai lumii și au votat contra rezoluției propuse de Ucraina și alte 50 de țări, care defineau Rusia drept „agresor“ și susțineau angajamentul ONU față de „suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei“.
Rezoluția nu are decât o valoare simbolică, dar faptul că americanii n-au reușit să blocheze adoptarea sa e considerat în toate cancelariile și în presă drept o mare înfrângere a SUA, o penalizare drastică a politicii brutale a noii Administrații Trump. Liderul de la Casa Albă a pus singur SUA între cele 18 țări care s-au opus. Printre acestea, Rusia, Belarus și Coreea de Nord, celelalte opozante fiind state precum Burkina Faso, Burundi, Republica Centrafricană, Niger, Mali ori Haiti.
Din cele 27 de țări membre ale UE, 26 – inclusiv România – au votat pentru. Singura care s-a opus, așa cum era de așteptat, a fost Ungaria.
Rezoluția a primit, finalmente, 93 de voturi pentru, 18 împotrivă și 65 de abțineri. State importante precum China, India și Iran s-au numărat printre cei care s-au abținut de la vot.
Ceva mai târziu s-a supus la vot și rezoluția americană, care nu mai denumește Rusia ca stat agresor și califică atacul asupra Ucrainei drept „război ruso-ucrainean“. Și această rezoluție a trecut tot cu 93 de voturi pentru. Însă acest succes este foarte palid și a trecut neobservat, părerea unanimă a specialiștilor fiind că adoptarea primei rezoluții, susținută de Ucraina și UE, înseamnă un semnal foarte puternic privind reculul influenței mondiale a americanilor, după dezastrul diplomatic promovat de Trump de la venirea sa la Casa Albă.
Bădărăniile lui Trump la întâlnirea cu Macron
Tot luni, la Casa Albă a avut loc întâlnirea Donald Trump – Emmanuel Macron. Președintele SUA a dat de la bun început un semnal foarte prost, pretându-se la un gest grosolan. El nu și-a așteptat oaspetele la intrare, așa cum prevăd uzanțele. Nu e chiar o surpriză, după ce săptămâna trecută Trump l-a lăsat pe președintele Poloniei să aștepte o oră și jumătate înainte de a-i acorda o audiență de 11 minute.
Trump îl privește pe Macron ca pe un inamic, pentru că e liderul uneia dintre țările-locomotivă ale UE, adică Franța. Iar unul din obiectivele președintelui american este distrugerea Uniunii Europene.
Cei doi președinți au discutat despre posibilitățile de încheiere a războiului. Dar pozițiile acestora, total diferite, s-au văzut și la sfârșit. În timp ce Macron a continuat să spună că speră ca SUA să se implice puternic pentru a garanta pacea în Ucraina și a cerut ca ucrainenii să fie implicați în negocieri, Trump a postat pe rețeaua sa de socializare același tip de mesaj de până acum, cerând resursele minerale ale Ucrainei!
Trump a repetat că n-are nimic împotrivă ca trupe europene să fie desfășurate în Ucraina, dar n-a menționat nimic de prezența unor militari americani. El a spus că s-ar putea întâlni cu Zelenski săptămâna aceasta sau cea viitoare, iar cu Putin – „la un moment dat“.
Ar exista, totuși, niște noutăți. Trump a răspuns „vom vedea!“ când a fost întrebat dacă Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei. Este o schimbare după ce, săptămânile trecute, președintele american spusese că e obligatoriu ca ucrainenii să cedeze teritorii Rusiei, deoarece această țară „a suferit pierderi“ în cei trei ani de când a invadat Ucraina!
O altă noutate ar fi declarația lui Macron, conform căreia Franța e gata să dea garanții de securitate Ucrainei.
