vineri, noiembrie 1, 2024
AcasăRăzboi în UcrainaO simulare a unui think-tank apropiat de NATO anticipează un atac al...

O simulare a unui think-tank apropiat de NATO anticipează un atac al Rusiei asupra unei țări din flancul estic al Alianței până în 2027

-

Un atac al Rusiei asupra flancului estic al NATO s-ar produce până în 2027, arată o simulare făcută de think-tank-ul Centrul pentru Războiul de Nouă Generație. Scenariul discutat prezintă vulnerabilități critice în apărarea NATO, accentul fiind pus pe țările baltice – Lituania, Letonia și Estonia. De asemenea, experții vin și cu propuneri de remediere a situației.

Centrul pentru Războiul de Nouă Generație colaborează mult cu NATO și e specializat mai ales pe tratarea amenințărilor din Europa de Est. Proiectele acestui think-tank sunt cel mai adesea legate de inițiativele NATO – exerciții militare și simulări strategice care implică flancul estic. Centrul colaborează inclusiv cu România, Lituania și Polonia și lucrează la strategii de război de nouă generație care sunt o prioritate pentru NATO. Multe dintre activități sunt realizate prin parteneriate și forumuri internaționale mai puțin vizibile.

Rezultatele simulării sunt foarte îngrijorătoare. NATO ar avea nevoie de până la 10 zile, din momentul declanșării invaziei rusești, ca să invoce Articolul 5 și să răspundă efectiv, ceea ce ar lăsa Lituania, Letonia și Estonia într-o situație foarte vulnerabilă la atacul dinspre Kaliningrad și Belarus.

Același lucru este valabil și pentru România, au avertizat în ultimul an, deopotrivă, militari, diplomați și experți în politici de apărare din România. În cazul țării noastre se adaugă problema teribilă a infrastructurii. Guvernele au refuzat sistematic să finanțeze construcția de autostrăzi și căi ferate, ceea ce face ca viteza medie de plasare feroviară să fie cea mai scăzută din Europa – circa 45 de kilometri pe oră la trenuri de călători și 15 kilometri pe oră la cele de marfă. Celor 10 zile necesare mobilizării Alianței ar trebui să li se adauge alte cel puțin 4-5 până când trenurile cu trupe și echipamente să ajungă de la granția româno-maghiară pe teatrul de operațiuni.

- Advertisement -

Simularea arată că rușii ar înregistra pierderi mari, dar și-ar atinge obiectivul de a ocupa cel puțin parțial țările baltice

Revenind la scenariul Centrului pentru Războiul de Nouă Generație (Center on New Generation Warfare), acesta arată că, în acest moment, prezența NATO în zona baltică e mai degrabă simbolică – 800 de militari și câteva tancuri Leopard 2 în Lituania. Până în 2027, acest număr trebuie să crească la 4.800 de militari și 44 de tancuri, dar chiar și așa efectivele ar fi total insuficiente în fața unui atac masiv al rușilor.

Situația din teren arată că, în cazul unui atac, forțele NATO ar trebui inițial să se retragă, doar batalionul german de tancuri fiind ținut în rezervă. Până în ziua a 7-a, aceste tancuri vor încerca să flancheze forțele ruse, dar statele baltice ar suferi pierderi mari și ar putea fi chiar ocupate.

- Advertisement -

Calculele acestei simulări arată că Lituania singură ar pierde 17 tancuri, 145 de vehicule blindate și 3.650 de soldați. Pierderile Rusiei ar fi mult mai mari, de 411 tancuri, 1.019 vehicule blindate și 11.420 de soldați morți, dar Lituania ar fi cel puțin parțial ocupată.

Pentru a evita acest scenariu negativ, think-tank-ul concluzionează că statele NATO trebuie să-și crească cheltuielile pentru apărare la 4% din PIB, să desfășoare mai multe forțe terestre și elicoptere de atac Apache și să asigure un proces decizional mai rapid.

Analiștii arată însă că lucrurile sunt chiar mult mai grave de atât. NATO și specialiștii săi par în continuare în urma evenimentelor. Războiul din Ucraina a arătat că dronele și sistemele antitanc joacă deja un rol major pe câmpul de luptă. NATO nu ia încă în calcul acest element, în timp ce Rusia capătă experiență inestimabilă în așa ceva chiar pe câmpul de luptă ucrainean.

NATO a rămas în urma evenimentelor. Trebuie să acorde importanță dronelor, armamentului clasic, să-și mărească efectivele și să-și reducă timpul de reacție

E foarte clar că trebuie să se iasă din logica războiului clasic de până acum, iar NATO trebuie să se concentreze pe găsirea unei soluții contra dronelor și a războiului electronic.

O altă lecție a războiului din Ucraina pe care occidentalii nu și-au însușit-o, arată experții, este că războiul modern poate fi foarte costisitor în materie de pierderi umane. Forțele NATO trebuie să fie pregătite nu doar cu mai multe echipamente, ci și cu mai multe trupe. Tehnologia s-ar putea să nu fie suficientă.

Industria occidentală este, de asemenea, într-o paradigmă învechită. Se cheltuie mult pe armament foarte avansat, cu sisteme și muniții deosebit de eficiente, dar puține. Războiul din Ucraina arată că a redevenit actuală chestiunea volumului. E nevoie de mai multe arme și muniții obișnuite, care să poată alimenta frontul, adică de reducerea costurilor de producție și de eficientizare.

Marea îngrijorare a tuturor e legată de Ucraina. Dacă acest stat cade, NATO se va afla într-o postură foarte vulnerabilă. Rusia ar căpăta acces direct la frontierele cu Polonia, Slovacia, Ungaria, România. Pierderile enorme înregistrate până acum ar fi compensate pentru capturarea unei țări cu zeci de milioane de oameni și cu resursele aferente. Este știut, din istorie, că Moscova preferă să mobilizeze cu predilecție militari din popoarele ocupate de Imperiul Rus. N-ar fi nicio surpriză să vedem o mobilizare generală a bărbaților ucraineni și trimiterea lor forțată pe front contra NATO, în condiții chiar mai proaste decât cele pe care le au soldații recrutați din diverse minorități aflate pe teritoriul Federației Ruse în războiul de acum.

Există și alte vulnerabilități majore pe care membrii NATO trebuie să le discute urgent, rezultă din simularea făcută. În primul rând, dacă SUA vor fi angajate deja în alte conflicte – Taiwan și Orientul Mijlociu, de exemplu –, va deveni obligatoriu ca membrii europeni ai alianței să preia cea mai mare parte a responsabilității și chiar să acționeze cu puțin ajutor american.

Strategia trebuie schimbată, iar țările NATO trebuie să își sporească atât armatele convenționale, cât și investițiile în apărarea cibernetică, drone și sisteme antidrone.

O problemă extrem de complicată este eficientizarea organizației. Timpul de reacție de 10 zile este enorm. Pentru a opri Rusia, trebuie ca din momentul invocării Articolului 5 până la sosirea ajutoarelor să treacă doar câteva zile. De această problemă poate depinde salvarea ori nu a țărilor baltice ori a României – state care, din motive diferite, sunt cele mai vulnerabile. Balticii – din cauza dimensiunii foarte mici și a poziției expuse, iar românii – pentru că politicienii aflați la putere au neglijat în ultimul deceniu problema echipării și pregătirii Armatei pentru un posibil atac.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* PSD, PNL și AUR plătesc sute de mii de euro per emisiune la TV! De regulă, televiziunile încearcă să-și înșele publicul, ascunzând faptul că sunt emisiuni cumpărate, ba chiar la suprapreț

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -