Cât de aproape a fost România de o alianță PSD-PNL pusă la cale în culise de Iohannis încă din 2016? Un anumit pasaj din stenogramele existente în rechizitoriul DNA din procesul oligarhului fugar Sebastian Ghiță sugerează destul de clar că oamenii acestuia se așteptau, după alegerile parlamentare din acel an, la refacerea USL și la o guvernare PSD-PNL „fără opoziție”. Înțelegerea a căzut și reconstruirea USL s-a amânat 4 ani, cel mai probabil, din cauza scorului dezastruos înregistrat de PNL la acele alegeri.
În convorbirea dintre Cristian Anastasescu, directorul Asesoft (compania lui Sebastian Ghiță), și Irina Socol, președintele companiei IT Siveco, aceștia se arătau destul de siguri că Dacian Cioloș va rămâne premier indiferent de situație, urmând ca majoritatea parlamentară să fie asigurată de coaliția PSD-PNL. Toată lumea se aștepta ca PNL să obțină minimum 25% în alegeri, așa cum indicau și sondajele.
Războiul Iohannis – Dragnea din 2017-2019 a fost, de fapt, unul pentru putere, și nu pentru apărarea democrației în România
Numai că rezultatele de la urne, pe fondul unui absenteism masiv al populației (s-au prezentat doar 39,46% dintre alegători), au fost catastrofale pentru liberali și extraordinare pentru PSD – al cărui electorat captiv a ieșit, ca de obicei, disciplinat la vot. PSD a luat 45%, în timp ce PNL – doar 20%.
Președintele de atunci al PSD, Liviu Dragnea, a considerat că nu mai are de ce să împartă puterea și resursele cu altcineva, cooptând la guvernare doar ALDE, partidulețul-balama al lui Tăriceanu (care luase 5% la Camera Deputaților și 6,2% la Senat).
Scenariul sugerat de dialogul purtat de oamenii lui Sebastian Ghiță (care era „pușculița” PSD) pe 29 septembrie 2016 (alegerile au fost pe 11 decembrie) ar da sens întregii traiectorii ulterioare a lui Iohannis.
Între 2017 și 2019, președintele s-a luptat, de fapt, cu Dragnea pentru puterea totală în România și nu pentru democrație sau stoparea corupției. Mișcarea populară anticorupție a fost doar folosită de președinte, care s-a urcat pe valul popular fără să comită însă niciun gest decisiv de ruptură cu sistemul oligarhic din România. Așa a fost posibil ca Iohannis să desemneze pe bandă rulantă noi premieri menționând că „am hotărât să mai dau o șansă PSD” chiar și atunci când social-democrații și-i dădeau singuri jos pe cei instalați cu doar câteva luni mai devreme, dar și să ceară demisia Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA în vara lui 2018, după ce evitase să-i ia apărarea în mod ferm în fața linșajului mediatic lansat de oligarhi.
Întregul discurs vehement anti-PSD s-a dovedit, ulterior, doar o găselniță electorală cu care Iohannis și-a atras simpatia și voturile oamenilor pentru obținerea celui de-al doilea mandat de președinte în 2019, fără să aibă însă în spate vreo umbră de autenticitate.
Iohannis a pregătit anul trecut refacerea alianței cu PSD cu mult înainte să-i ordone lui Cîțu să dea afară USR de la guvernare
Mai mult, după ce a scăpat de Liviu Dragnea (care a intrat la închisoare pe 27 mai 2019), Klaus Iohannis a reluat înțelegerile pe sub masă cu PSD. Jurnalistul Dan Tăpălagă, de la G4Media, scria în toamna acelui an că, oficial ori nu, Iohannis aplica o strategie comună cu social-democrații, care să favorizeze marginalizarea lui Dan Barna, candidatul USR, și promovarea Vioricăi Dăncilă în turul 2 al alegerilor prezidențiale.
În presă a apărut, de altfel, cu câteva săptămâni înaintea turului 1 al alegerilor, o anchetă care-l acuza pe Barna de fraudă cu fonduri europene. Era vorba, de fapt, despre un dosar care mai fusese închis o dată din lipsă de probe de DNA Alba. Cazul a fost redeschis și dezbătut intens înaintea turului 1, iar publicația respectivă a făcut chiar un „rapel” cu câteva zile înaintea algerilor, reluând subiectul. DNA s-a autosesizat și a început iar ancheta, pentru a o închide din nou – previzibil – aproape un an mai târziu, din același motiv: nu se găsise nimic ilegal. Scopul fusese însă atins, iar o parte a electoratului care voia să-l voteze pe Dan Barna a devenit reticent după apariția anchetei.
Suspiciunile privind o înțelegere ocultă mai veche dintre Iohannis și PSD sunt întărite și de evenimentele de anul trecut. După ce a dat afară USR de la guvernare, în septembrie 2021, Iohannis a atacat cu furie fostul partener de coaliție, refuzând ostentativ orice posibilitate de a reface un Guvern reformist PNL-USR. În scurt timp au apărut mai multe mărturii, de la actori politici (inclusiv Liviu Dragnea), că Iohannis negociase deja cu PSD revenirea acestui partid la guvernare, alături de PNL, înainte să provoace criza și să-i ordone premierului de atunci, Florin Cîțu, să scape de miniștrii USR.
„Cioloș va rămâne premier indiferent cine iese! Că va fi OK. E PNL 25%”
Iată fragmentul dialogului purtat de Cristian Anastasescu și Irina Socol pe 29 septembrie 2016, care apare acum în rechizitoriul DNA în dosarul oligarhului fugar Sebastian Ghiță:
Cristian Anastasescu: Păi stai că te întreb eu: tu ce crezi că se va întâmpla la alegeri?
Irina Socol: Eu cred că Cioloș va rămâne premier. Și singura mea speranță este să pună totuși niște miniștri mai (neinteligibil)… adică niște miniștri mai… Eu cred că el va rămâne premier indiferent cine iese! Că va fi ok. E PNL 25%.
Cristian Anastasescu: Păi da, dar a zis Iohannis azi să se hotărască la ce partid se duce, că nu mai merge așa.
Irina Socol: Să nu se ducă la niciun partid! N-o să se ducă la niciun partid. O să fie tot premier. Dar dacă… (neinteligibil)
Cristian Anastasescu: Da, dar nu mai pune tehnocrați!
Irina Socol: Da, nu mai pune! Dar dacă îl lasă pe Ghinea, pe…
Cristian Anastasescu: Nu vezi că-i zăpăcesc pe toți? L-a prins și pe Blaga acum, și pe ăia! Îi trosnesc pe toți. Probabil c-o să vină un curent d-ăsta dă PSD-PNL, fără opoziție. Sigur, zice SEBI.
Articol redactional, jurnalistic, nu plagiat gen ziare.com, site de copisti, cancanuri si poze cu gagici in chiloti.
Va citi românul?
Îi va cădea vălul de pe ochi?
Va înțelege ceva?
Articol de înaltă magnitudine.