Revoluţie pe piaţa muncii din Germania! Planul lui Merkel pentru a atrage 1,4 milioane de angajaţi din străinătate, chiar şi din afara UE. 9.000 de euro bonus la angajare pentru unii asistenţi medicali

La 30 de ani de la Revoluţie, în România, toată lumea se luptă cu toată lumea. Nu mai contează de unde a început acest război continuu şi care sunt cauzele sale. Daunele provocate de guvernări iresponsabile sunt atât de mari, încât pare misiune imposibilă repararea lor rapidă. Din acest motiv şi pe fondul prăbuşirii încrederii populaţiei în serviciile publice (Educaţie, Sănătate, Pensii), emigrarea continuă masiv.

Partea proastă pentru noi este că plecarea românilor din ţară este potenţată de măsuri tot mai puternice luate de ţările occidentale de a atrage forţă de muncă din afară. Un exemplu este cazul Germaniei, care va lansa în curând un plan revoluţionar pentru angajarea de muncitori şi specialişti din străinătate, inclusiv din afara UE. Războiul pentru atragerea forţei de muncă este unul total în zilele noastre, ceva ca nici nu prea se discută la Bucureşti în vacarmul generalizat produs în mare parte de partide ca PSD.

Un pliant lipit în diverse locuri pe traseul liniei de tramvai 12, din Berlin, încuraja duminica trecută călătorii să intre în rândul angajaţilor companiei de transport, ca șoferi. Este imaginea noii normalităţi din Germania, o țară care caută forță de muncă calificată în interiorul și în afara granițelor sale.

În acest scop, luni a avut loc o întâlnire la nivel înalt la Berlin, în cadrul căreia Guvernul, sindicatele, oamenii de afaceri și statele federale și-au unit forțele pentru a împiedica locomotiva germană să se gripeze din cauza lipsei de lucrători (există 1,4 milioane de locuri vacante). Ideea este de a pregăti terenul pentru a aplica o lege care, începând cu luna martie 2020, va facilita intrarea angajaților din afara Uniunii Europene pe piaţa muncii din Germania.

Nu e o veste bună pentru România

România va fi lovită din plin de acest plan de resuscitare a pieţei muncii din Germania, dar el este o veste bună pentru acei angajaţi care caută ceva mai bun pentru ei, în străinătate dacă în ţară nu pot găsi.

Criza de forţă de muncă la noi este deja o problemă gravă, iar tentaţiile tot mai mari pe care le oferă angajaţilor români angajatori din vestul Europei vor acutiza această problemă.

Unele companii româneşti au început să facă deja ce vrea şi Germania pe viitor – să aducă angajaţi din Asia -, dar salariile pe care le pot oferi nu ajung nici măcar la jumătate faţă de ce poate oferi Germania. În plus, sistemele sociale sunt la pământ în România, mai ales accesul la sănătatea publică (altfel, „garantat” prin Constituţie), or dacă un vietnamez sau indian are de ales între Bucureşti şi Berlin sigur va alege a doua variantă.

Merkel: „Există o concurenţă mare pentru forţa de muncă”

Cancelarul, Angela Merkel, a apărut luni la Berlin împreună cu mai mulți miniștri și reprezentanți ai angajatorilor și sindicatelor pentru a trimite un mesaj de unitate și a clarifica existența unui consens social în jurul necesității de a atrage lucrători străini.

Toți cei prezenți au semnat un document în care se angajează să faciliteze încorporarea muncitorilor străini calificați, indiferent de ţara de origine.

Merkel a vorbit despre o schimbare de paradigmă: „Important este că, în țările terțe, Germania este văzută ca o țară deschisă și interesată de lume, pentru că nu suntem singurii interesați de lucrătorii calificați. Există o concurență mare”, a spus cancelarul german.

Concluzia patronilor: criza de forţă de muncă loveşte afacerile

Peter Altmaier, ministrul Economiei, a considerat că Germania ar putea „avea o creștere economică şi mai mare” cu mai mulți „muncitori calificați”.

Un sondaj al Camerelor Industriei și Comerțului (DIHK) publicat cu ocazia întâlnirii amintite mai sus indică faptul că 56% dintre angajatori consideră lipsa lucrătorilor principalul factor de risc pentru afacerile lor. Institutul de Cercetare a pieţei Forței de Muncă (IAB), din cadrul Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, contabiliza nu mai puţin de 1.359.000 de locuri de muncă neocupate în toată țara.

După aproape un deceniu de creștere economică neîntreruptă și în ciuda gripajului economic actual, cifrele șomajului sunt cele mai scăzute înregistrate de la reunificarea ţării, la începutul anilor 1990. Cele mai afectate sunt sectorul informatic, sănătatea, îngrijirea, construcțiile și restaurarea.

Condiţii mult mai blânde pentru angajaţii din afara UE

Guvernul german a adoptat o lege în urmă cu un an care vizează atragerea lucrătorilor calificați din afara UE. Există deja 2,5 milioane de europeni, în special din ţările estice, printre care şi România, care lucrează în Germania, dar Berlinul estimează că fluxul de lucrători din UE va scădea din cauza îmbătrânirii țărilor vecine, care vor avea nevoie de propriii muncitori.

Prioritatea, după cum au clarificat agenții economici luni, este să profite din plin de forța de muncă internă, dar, în același timp, toţi sunt conștienți de faptul că este în mod clar insuficientă.

„Știm că mulți angajatori caută cu disperare lucrători calificați„, a declarat Merkel în weekendul trecut, în timp ce avertiza asupra unei posibile scurgeri de afaceri, dacă Germania nu atrage forța de muncă. „Trebuie să depunem toate eforturile pentru a recruta un număr suficient de specialiști. În caz contrar, companiile vor trebui să emigreze și, desigur, nu este ceea ce ne dorim ”, a mai declarat cancelarul german.

Legea, care se preconizează să intre în vigoare la 1 martie 2020, permite lucrătorilor calificaţi, cu pregătire nu neapărat academică, din ţările terţe, să acceseze piața germană fără a fi necesar să demonstreze că nu există germani sau alți europeni disponibili pentru a ocupa această poziție, aşa cum arată prevederile actuale.

Fără contract prealabil, vize mai uşor de obţinut

Muncitorii trebuie să vorbească limba germană și se pot muta în Germania fără un contract prealabil, timp de șase luni, cu condiția să îndeplinească cerințele stabilite de lege. Planul autorităţilor federale şi al landurilor germane este ca, graţie noii legi mult mai permisive, în ţară să „debarce” anual zeci de mii de lucrători noi pe an.

Actorii politici, sociali și economici adunați la Berlin au convenit că este necesară accelerarea acordării vizelor, prin încheierea de acorduri cu țările de origine. Accelerarea aprobării tuturor tipurilor de instruire profesională, prin creșterea numărului de personal dedicat acestor sarcini, este un alt obiectiv.

Facilitarea predării limbii germane este un alt scop al Berlinului. Pe site-ul oficial al Guvernului german ” Make it in Germany”, lucrătorii străini interesați pot găsi informații despre locuri de muncă în Germania și cursuri de limbi străine. Consolidarea acestui portal ca instrument de conexiune între angajatori și angajați este un alt obiectiv.

Cu ochii pe muncitori din Brazilia, India şi Vietnam

Ministrul Muncii, Hubertus Heil, a solicitat angajatorilor o strategie de recrutare. El a spus că sunt companiile private cele care trebuie să detalieze în ce state federale este necesar un număr mai mare de lucrători și în ce industrii să se concentreze eforturile birocratice de simplificare a procedurilor de angajare de muncitori străini.

Heil a recunoscut că deficitul de lucrători este deja „o frână în creștere”, într-un interviu acordat televiziunii germane ARD, cu referire la plângerea recurentă a angajatorilor că nu pot accepta comenzi din lipsă de personal. Heil a spus că vor exista proiecte pilot cu Brazilia, India și Vietnam pentru organizarea unor scheme de migrare simplificate pentru muncitorii calificați.

Limba germană nu mai e musai în IT

Sectorul tehnologic este unul dintre cele mai afectate. Se estimează că există 124.000 de locuri vacante.   a declarat Bastian Pauly, purtătorul de cuvânt al Bitkom, asociația reprezentând 2.600 de companii germane de economie digitală. Posturile vacante cresc, în ciuda răcirii economice, din cauza digitalizării în creștere a economiei.

Patronii din domeniu salută legea, care va permite, de exemplu,  unui programator indian experimentat să obțină un permis de muncă, chiar dacă nu are diploma necesară. Aceasta deoarece autorităţile consideră că este vorba de un sector deosebit de favorabil atragerii de specialişti, în care predomină cultura internațională și în care este mai importantă cunoașterea limbajul de programare înaintea limbii germane.

9.000 de euro pentru a intra într-un spital

Până la 9.000 de euro primă de instalare pentru asistenții medicali specializați în secții de terapie intensivă este stimulentul oferit de un spital din Berlin pentru cei care depun cererea lor înainte de 15 ianuarie. Un alt tip de asistenți medicali, cu mai puțină specializare, pot primi bonus între 3.000 și 5.000 de euro doar pentru simpla angajare la Clinica Spandau. Plata bonusului va fi împărțită în timp, astfel încât să nu existe riscul ca unii angajaţi să lucreze una-două luni, să ia bonusul şi apoi să plece.

Poate că aceste forme de atragere de forţă muncă, aplicate de Vivantes, compania municipală care administrează spitalele din Berlin, să fie un caz deosebit de izbitor, dar este doar una dintre inițiativele pe care departamentele de resurse umane din toată țara sunt obligate să le proiecteze în absența personalului și presate de nevoi strigente.

„Dificultatea angajării asistenților medicali este cunoscută”, explică o purtătoare de cuvânt a spitalului, care detaliază că principala nevoie de noi asistenşi medicali este dictată de extinderea clinicii, dar şi de dorinţa de a uşura volumul de muncă al personalului existent. „Vivantes a decis această campanie după ce multe alte măsuri de recrutare nu au dus la angajarea de personal necesar urgent”, a transmis managementul clinicii, într-un comunicat. În prezent, există o lipsă de 40.000 de asistenți medicali în toată țara.

Şi Elveţia face cu ochiul tot mai mult românilor

Germania nu e singura ţară din Europa care poate deveni un veritabil aspirator de forţă de muncă din România. Din vara acestui an, a mai apărut o destinaţie foarte atractivă pe piaţa muncii: Elveţia.

Exact acum un an şi o lună, preşedintele Klaus Iohannis îl primea la Palatul Cotroceni pe omologul său elveţian, Alain Berset. Şeful statului a salutat faptul că începând cu sfârşitul lunii mai 2019 nu va mai exista nicio restricţie pentru muncitorii români în Elveţia. În luna aprilie a acestui an, Consiliul federal elveţian a decis să prelungească clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari, prevăzută în Protocolul II al Acordului UE – Elveţia privind libera circulaţie a persoanelor.

Potrivit Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP), extins la România şi Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani (2 ani + 3 ani + 2 ani, din 2009 până la 31 mai 2016). Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat la 31 mai 2016, dată de la care Elveţia a liberalizat circulaţia lucrătorilor români şi bulgari.

Lefuri mari, dar nu uşor de obţinut

Salariul angajaţilor pe piaţa elveţiană este sensibil mai mare decât cel din alte ţări europene. Media este undeva la 5.000 de euro lunar. Ceva mai slab plătiţi sunt angajaţii din industria hotelieră, servicii, vânzări, restaurante, construcţii – între 3.000 şi 4.000 de euro lunar, în medie.

Există deja români aflaţi în alte ţări europene care s-au mutat deja în Elveţia, chiar înainte ca piaţa să fie complet liberalizată, din mai anul acesta. Dar e de aşteptat ca numărul lor să crească şi pe fondul nevoii de forţă de muncă mai ieftină, în Ţara Cantoanelor.

Elveţia are o piaţă a muncii tentantă, cu cel mai mic şomaj din Europa şi cel mai ridicat salariu mediu. Ţara Cantoanelor nu face parte din Uniunea Europeană, aşa că-şi stabileşte propriile reguli pentru piaţa muncii. Reguli care în alte state ar putea fi considerate discriminatorii. Angajarea se face doar în baza unui permis de muncă pe care îl procură angajatorul, iar în cazul românilor şi bulgarilor, patronul trebuia înainte să facă dovada că nu a găsit un lucrător elveţian sau dintr-o altă ţară UE cu aceleaşi calificări, pe care să-l recruteze. De aceea, autorităţile au recomandat românilor să nu plece în Elveţia la muncă decât dacă au găsit un angajator şi au o ofertă fermă de angajare.

Limba franceză sau germană, obligatorie

O condiţie obligatorie în găsirea unui loc de muncă în Elveţia este cunoaşterea limbilor franceză sau germană. O şansă pentru români de a găsi un loc de muncă în Elveţia depinde, în multe cazuri, de refuzul elveţienilor de a presta anumite munci. Este vorba, de obicei, de joburi în construcţie, salubritate, agricultură etc. În privinţa meseriilor ce necesită specializare, pot fi găsite slujbe în domeniile în care se înregistrează deficit de personal. De obicei, acestea sunt cel mai bine plătite. Cele mai mari şanse de angajare le au specialiştii IT sau personalul medical. În aceste zone, salariile depăşesc 5.000 de franci elveţieni (CHF) şi pot ajunge chiar şi la 8.500 de franci pe lună, în funcţie de specializare şi de experienţă.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* EXODUL spre Elveţia. Liber la salarii de 4.000 de euro. Din iunie, Ţara Cantoanelor ridică restricţiile pentru români

* Vipera lui Dragnea, chemată la DIICOT! Carmen Dan, mărturie pentru gazarea din 10 august

* Din mormânt, Corneliu Coposu îl acuză pe Iliescu: „Lupta cu teroriștii, o oribilă înscenare”!

* Dan Barna, scrisoare integrală către USR: „Olimpia a aruncat o nedreaptă umbră de îndoială” asupra acțiunii #FărăPenali

* Mafia profesorilor de la Universitatea Spiru Haret, anchetată de procurorii DIICOT

* Ciolacu, disperat să nu-și piardă primarii. PSD face orice ca să blocheze alegerea primarilor în două tururi

* O nouă șobolăneală de-a lui Meleșcanu: lansarea Bancii Chinei în România

* Firea, vânătă de frig în primărie! Caloriferul electric, ultima ei salvare

* Domnul Goe din Focșani, deranjat că-i controlat la bani. Oprișan atacă PNL că verfică PNDL