INTERVIU. Totul despre diabet, cu dr. Ionescu-Târgoviște. „Mișcarea e aurul, alimentația e argintul, medicamentul e bronzul. Ce vrei să câștigi? Medalia de aur, nu? Stresul e pe locul 4”

Academicianul Constantin Ionescu-Târgoviște, celebru medic diabetolog, profesor la Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, susține, pentru Ziaristii.com, că diabeticii sunt mai vulnerabili întrucât au mai multe complicații cronice.

Are 82 de ani. Este un dascăl desăvârșit, pasionat cu adevărat de medicină, căreia i-a dedicat întreaga carieră. De-a lungul anilor, a scris 20 de cărți semnificative despre diabet, o boală extrem de parșivă, pe care o descoperim doar când situația e una gravă. A patentat cinci invenții spectaculoase, menite să prevină sau să stopeze evoluția diabetului. În activitatea sa de cercetare se includ și urgențele diabetologice, dar și cele epidemiologice.

Într-un interviu-fluviu acordat site-ului Ziaristii.com, academicianul Constantin Ionescu-Târgoviște vorbește despre modalitatea în care diabetul se instalează în organismul nostru, despre ceea ce trebuie să facem pentru a ne ține glicemia în limite normale, dar și despre alimentele pe care trebuie să le consumăm, dacă vrem să ne menținem sănătoși până la adânci bătrâneți.

„Cam 20% din populația României are o formă de diabet, chiar dacă nu e manifestată sau diagnosticată încă”, avertizează profesorul.

„Se va face un vaccin, dar el s-ar putea să fie util doar pentru țara respectivă, pentru tipul de germene care e acolo”

Constantin Ionescu-Târgoviște și-a spus părerea și despre un posibil vaccin care să ne scape definitiv de Covid-19. „Se poate lua virusul de la om, apoi introdus la animale, ele fac anticorpi, îi iei de-acolo și tratezi cu ei oamenii. Asta ar fi cea mai simplă și mai fezabilă soluție. Știu pe cineva din domeniul veterinar, care mi-a zis că acest lucru era cel mai simplu de realizat și cel mai logic. Asta se putea face la Cantacuzino, care a fost distrus, din păcate, tot de politicieni. Se va face un vaccin, dar el s-ar putea să fie util doar pentru țara respectivă, pentru tipul de germene care e acolo. Acest virus ar putea avea diferențe, se pare că nu e identic pentru fiecare țară. Oricum, orice epidemie se epuizează în mod firesc pe cale naturală”.

În partea finală a interviului, renumitul dascăl a făcut o radiografie a societății românești, taxându-i, pe bună dreptate, pe unii politicieni pentru nesimțirea de a căuta capital  electorală pe seama pandemiei de Covid-19.

„Oamenii se îneacă în propriile calorii pe care le au în exces în organism. Aceste calorii se dau jos numai prin mișcare„

Reporter: De ce coronavirusul a făcut atâtea victime printre diabetici?

Constantin Ionescu-Târgoviște: Acești oameni au mai multe complicații cronice, produse din cauza diabetului. Sunt mult mai vulnerabili decât ceilalți. Asta este cauza principală. Pe de altă parte, metabolismul lor este mai labil decât în mod normal.

– Din ce cauză apare diabetul?

– Păi, mișcare mai puțină și mâncare mai multă. Se acumulează grăsime mai ales în ficat, dar și în țesutul muscular și între fibrele cordului.

– După două luni de stat în casă, credeți că oamenii vor avea probleme legate de o creștere a glicemiei și a colesterolului?

– Unii dintre ei s-au mai îngrășat puțin. Au consumat mai puțină energie. N-a fost perioada prea lungă ca să se ajungă la situații grave, la boli metabolice, cardiovasculare, cerebrale. Diabetul apare pe termen lung.

– Stresul joacă un rol mai important în declanșarea diabetului decât o alimentație bogată în glucide?

– Nu. Mișcarea, în primul rând, și alimentația. Am făcut un slogan, pe care-l spun pacienților mei. Mișcarea e aurul, alimentația e argintul și medicamentul e bronzul. Ce vrei să câștigi? Medalia de aur, nu? Stresul e pe locul 4.

„Tot zahărul e mai bun ca îndulcitor. Organismul nostru are nevoie de 25-30 de grame de zahăr în fiecare zi. Fără el, nu merge motorul”

– Câtă mișcare trebuie să facem ca să nu avem probleme cu glicemia?

– Cât mai mult posibil. Mișcarea n-a făcut niciodată rău cuiva, numai bine.

– Cât anume în fiecare zi?

– Trebuie să mergi în așa fel încât să simți în picior că e mușchiul activat.

– Există mai nou o alternativă viabilă la zahăr, cum ar fi xilitolul extras din coceanul de porumb sau din coajă de mesteacăn. Ce părere aveți?

– Astea sunt atât de minore… și le mai și plătești, că nu sunt deloc ieftine. Sigur că nu sunt calorigene. Oricum, nu e o alternativă totală. Tot zahărul e mai bun ca îndulcitor.

– În ce sens e mai bun zahărul?

– Organismul nostru are nevoie de o cantitate zilnică de zahăr. Fără el, nu merge motorul.

– Cât zahăr trebuie să consumăm zilnic?

– Depinde de vârstă și mai ales de indicele de masă corporală. Dacă ești slab sau obez. Oricum, 25-30 de grame pe zi sunt necesare. Zahărul e prezent în multe alimente. Glucoza se găsește în mere, pere, pâine, cereale, cartofi.

„Poți să mănânci și două prăjituri, dacă după aia alergi pe teren”

– Dacă mâncăm câte o prăjitură pe zi, putem avea probleme serioase cu glicemia?

– Depinde de om: e tânăr, e slab, e activ, e inactiv. Toate trebuie judecate în contextul consumului. Poți să mănânci și două prăjituri, dacă după aia alergi pe teren. Simți că dai spre hipoglicemie. N-ați văzut că jucătorii de tenis beau întotdeauna un lichid și mănâncă dintr-o banană, care are glucoză în ea?! Creierul nu poate consuma decât glucoză. Mușchiul poate consuma și lipide, dar și proteine. Dacă ai hipoglicemie și e severă, îți pierzi cunoștința. Totul e să respecți o alimentație cât mai variată.

– Făina albă, produsele de panificație în general, sunt la fel de periculoase ca zahărul alb, definit drept „moartea albă”?

– Amândouă sunt bune. Nu sunt periculoase. Sunt rele atunci când depășesc anumite cantități. Niciun aliment nu este rău. Depinde, cum am spus, de cantitate și mai ales de ce consum energetic ai tu ca persoană. Dacă stai în casă și nu te miști, trebuie să mănânci mai puțin, ca să nu te îngrași.

– Ce trebuie să mâncăm pentru a ne păstra glicemia în limite normale?

– În primul rând, să consumăm legume, cel mai adesea gătite. Apoi fructele. Să fie cât mai variate. Ca proteine, putem mânca produse lactate și carne slabă: de pasăre, de vită și mai puțin de porc. Deși mititeii se fac din carne de porc și dau gustul, cum se zice, care e mai bun față de cel dat de alte tipuri de carne. Poți consuma din toate, dar cu măsură. Cum ți-a crescut greutatea, ți-a crescut un pic și glicemia. Și așa apare diabetul. În alimentele colorate există substanțe mai valoroase din punct de vedere biochimic. Au niște calități în plus în activarea metabolismului. Fructele de pădure sunt mult mai bogate în asemenea elemente.

„Este o boală foarte greu de diagnosticat. Nu se manifestă în niciun fel decât atunci când apar complicațiile”

– Dacă ai glicemia 100 sau peste 100, e un semn de îngrijorare?

– Depinde de unde pornești. Am rugat medicii de familie să-mi dea glicemiile, de-a lungul timpului, de la un număr mai mare de pacienți, pentru că unii sunt în evidența lor de 25-30 de ani. Și, dacă au diabet în familie, la ei glicemia pornește de la 70, pe urmă trece la 75, 80, 90, 95, 100, 105, 115, 120, 130 deja e diabet. Și la cei care n-au diabet în familie există o creștere, dar nu este una continuă. Mai crește, apoi mai scade puțin. A fost 80, apoi poate să fie la 75, pe urmă revine din nou la 80, 85, scade iar la 80. Deci, crește mai lent. E un comportament individual. Nu poți ști ce se întâmplă decât dacă analizezi pacienții în mod sistematic.

– De ce unele laboratoare au limite normale între 70 și 99 mg/dL, iar altele între 70 și 110 mg/dL?

– Inițial, valoarea era de 120 de miligrame. Când eram eu tânăr, așa era valoarea normală. Dar metodele de determinare erau mai grosiere. Și-atunci, acel 120 însemna de fapt 110.

– Care este până la urmă glicemia normală?

– S-a luat global la 100 de miligrame. Dacă iei glicemia la rând, printre pacienți sunt și diabetici. Dacă vrei să faci o medie a lor, va fi ceva mai mare de 100, spre 105 sau 110. Asta tocmai pentru că printre ei sunt și diabetici care nu sunt cunoscuți. Toate studiile populaționale făcute la persoane care nu au niciun simptom, fiind aparent sănătoase, relevă că persoana care are 80 de miligrame se comportă precum cea care are 120, 130. Nu simte nimic în plus. De asta e nevoie de o evaluare periodică. Este o boală foarte greu de diagnosticat. Nu se manifestă în niciun fel decât atunci când apar complicațiile.

„Am văzut copii în comă glicemică și tragedii la unele persoane vârstnice, care, fiind singure în casă, au făcut hipoglicemie și au murit”

– Cum stăm la acest capitol față de perioada comunismului sau față de cea a anilor ’90?

– În 1945, de când avem registrul de diabet, în București, 1,0-1,5% din populație avea această boală. Acum avem 12% din populație. A crescut foarte mult. Înainte, nu ți se oferea multă varietate, nu exista atâta comoditate și munca fizică era mai frecventă. Consumul era mai mic. Nevoile omului erau mai mici. De asta, diabetul e o boală a civilizației. Și e un exemplu în literatura asta internațională a unei insule destul de micuțe cu vreo 30.000 de locuitori. Se cheamă Nauru, e pe undeva în zona Pacificului. Au descoperit-o englezii. Toți cei de-acolo erau aproape scheletici. În jurul insulei se formau niște corali. Ce erau? Fosfați. Cel mai bun îngrășământ agricol. Au năvălit englezii. Au început să exploateze acel îngrășământ ca pe unul agricol. Au împărțit insula pe felii și stăteau de pomană, nu munceau, pentru că veneau alții și cumpărau. Nu exista diabet în 1896. În 1970, toți de acolo erau grași și diabetici.

– Ce trebuie să știm despre diabet?

– Să mergem la medic, să ne facem din când în când o glicemie. E simplu. Se pot face și în unele farmacii, în mod gratuit, unde se mai ia și tensiunea, temperatura. O glicemie se poate face oricând. Noi dăm pacienților și teste pentru controlul ei. Sunt și senzori, care înregistrează continuu glicemia la diabetici. Și cu un card îți citești curba glicemiei în fiecare zi, cu toate oscilațiile ei și valoarea din momentul respectiv. Progresul este foarte mare și de mare ajutor. La copiii cu diabet, acești senzori se dau gratuit. Ei sunt mult mai vulnerabili decât adulții, care pot trăi fără probleme până la 70 de ani cu medicația pe care o au.

– Care-i marea problemă la copii?

– Copiii sunt învățați să-și controleze glicemia și să știe ce să facă, fiindcă și ea poate crește sau scădea spectaculos pentru cei cu insulină. Dacă au făcut sport și n-au mâncat înainte, te pomenești că fac o glicemie de 50 de miligrame. Ei nu simt asta sau simt de-abia atunci când sunt la un pas să intre în comă. Am văzut copii în comă glicemică și tragedii la unele persoane vârstnice, care, fiind singure în casă, au făcut hipoglicemie și au murit. Nenorocirea e că ele nu simt simptomele și intră din somn în comă. Iar când au ieșit din comă, au rămas practic fără creier.

„E multă comoditate. Progresul vine la pachet cu diabetul”

– De unde apar aceste variații bruște de creștere și scădere a glicemiei?

– De la tratamentul cu insulină. Ea se face sub piele. Dacă alergi și circulația crește, se poate absorbi mai multă insulină decât în mod obișnuit și se ajunge la hipoglicemie. Sigur că noi îi învățăm. Întotdeauna, copiii cu diabet au la ei zahăr, o bomboană și imediat le trece starea.

– Din ce cauză fac copiii diabet? Mănâncă prea multe dulciuri?

– N-are nicio legătură. E o boală genetică. Orice ai face, ea apare. Din păcate, asta este situația. La ei, pancreasul este distrus progresiv și în totalitate. Diabeticii nu sunt identici niciodată. Fiecare pacient este un unicat.

– De ce diabetul ne distruge practic aproape toate organele corpului?

– Este ca o mașină care se îneacă, fiindcă e prea multă benzină în ea. Așa e și aici. E prea multă energie în organism, care e neconsumată. Oamenii se îneacă în propriile calorii, pe care le au în exces în organism. Aceste calorii se dau jos numai prin mișcare.

– Ce mișcare putem face dacă stăm în casă?

– Orice. Mai mutăm cărțile dintr-o parte în alta, le mai curățăm de praf. Poți să faci flotări. La un moment dat, ajunsesem să fac 70 de flotări. Acum, fac 30-40. Astea nu consumă foarte multă energie, fiindcă le faci în 4-5 minute. E bine să-ți menții vigoarea mușchilor. Dar în general trebuie activitate fizică intensă, care, din nefericire, nu se mai face în prezent. E multă comoditate. Progresul vine la pachet cu diabetul.

„Prefer mămăliga în locul pâinii. Peștele îl prefer cărnii de pasăre sau de vită. Nu prea mănânc carne de porc, nu-mi priește. Mănânc în fiecare zi fructe, mai ales mere de Voinești”

– Ce mâncați în fiecare zi ca să vă mențineți sănătos la 82 de ani?

– Prefer mămăliga în locul pâinii. Peștele îl prefer cărnii de pasăre sau de vită. Nu prea mănânc carne de porc, nu-mi priește. Mănânc în fiecare zi fructe, mai ales mere de Voinești. Le găsești pe tot parcursul anului. Dimineața, servesc fulgi de porumb. Pun pe ei lapte cât să se înmoaie, nu mai mult. Apoi pun iaurt peste ei. La prânz, o ciorbă cu ceva alături. Nu iau felul doi. Iar pentru cină, mănânc pește cu mămăligă. Am o cucoană care-mi gătește pește pentru o săptămână. Și pun bucățelele de pește într-o cutie și le mănânc zilnic cu mămăligă. Sunt mămăligar. Alături, servesc și o salată de varză asociată cu sfeclă roșie. Varză crudă românească, nu de aia țepoasă, străină. Eu caut varza aia mică, de-a noastră.

– Câte lichide consumați pe zi?

– Destul de multe. Îmi fac un cocteil din apă amară, cum se spune. Cumpăr apă tonică, e puțin dulce-amăruie. Nu o beau cum este ea. Dintr-o sticlă de un litru și jumătate fac cinci. O diluez cu apă de la robinet. E la îndemâna fiecărui om. Nenorocirea e că oamenii se duc și-și iau constant tot felul de bombe calorice, de șaorme, pateuri cu brânză. Dacă mănânci numai astea și nu-ți consumi energia, dacă iei 5-6 pe zi, s-a terminat cu tine.

„Cred că toate remediile omului sunt în plante” – acad. Constantin Ionescu-Tîrgoviște

„Aș scoate din Justiție toți procurorii care au fost înainte de 1990 și care sunt încă în funcții. Dacă avem procurorii lui Ceaușescu, la ce vreți să ne așteptăm?!” 

Profesorul Ionescu-Târgoviște despre…

Covid-19 – „Unii neagă că ar fi, alții văd că spitalele sunt pline și cu probleme mari. Nu se știe totuși cum sunt făcute toate raportările. Voiam să solicit la Institutul de Statistică să facem o evaluare completă a mortalității. În certificatul de deces să se scrie clar diagnosticul: dacă a avut diabet sau alte boli”.

Teoriile conspirației – „Unii zic că virusul vine din China, chinezii zic că vine din America, americanii zic că vine din China. Toți au avut aceeași epidemie. Toate țările europene au avut probleme mari. Este foarte dificil. O parte dintre ei sunt doar purtători sănătoși. Se zice că a plecat din Wuhan, dar nu se știe sigur. Acolo a lucrat o echipă de cercetători din Europa. Din Franța, în special. Au plecat de-acolo cu 6 luni înainte de izbucnirea pandemiei. N-a spus nimeni ce-au lucrat acolo, ce-au găsit, ce-au studiat”.

Resetarea societății românești – „Aș scoate din Justiție toți procurorii care au fost înainte de 1990 și care sunt încă în funcții. Dacă avem procurorii lui Ceaușescu, la ce vreți să ne așteptăm?! Dacă nu e Justiție adevărată, ne ducem de râpă”.

Agricultură – „Mai e un aspect extrem de important care ține de agricultură și de supraviețuirea noastră, de alimentație, de cât de bine mâncăm. Pământul care se scoate din zonele de autostrăzi și care e fertil să fie mutat în altă parte. Asta fiindcă am auzit că se ia pământ românesc în vagoane și se exportă în alte țări. Repet, 30 de centimetri din terenul fertil se bagă de mai multă vreme în vagoane și se exportă! Zona fertilă e de 30 de centimetri. E una biologică, fiindcă are în ea tot ce-i trebuie ca să hrănească plantele. Asta ar fi prioritatea numărul unu: să ne apucăm să facem ceea ce n-am realizat nimic vreme de 30 de ani”.

„Cataramă a ajuns un Ceaușescu nou. Vrea să vorbească despre «drepturili» și «libertățili» poporului român”

Infrastructura Capitalei – „Suntem într-o perioadă neagră, devastatoare. Infrastructura actuală e făcută aiurea. Nu vedeți că, în București, pe Bd. Barbu Văcărescu, stau ăia trei luni de zile să schimbe 100 de metri de țeavă și blochează circulația?! Apropo de asta, am fost o dată în Olanda și m-am dus la un restaurant. Lucrau muncitorii pe acea stradă. Cât am mâncat noi acolo, muncitorii au descongestionat strada, au înlocuit țeava și au turnat și asfalt proaspăt. Asta s-a întâmplat în două-trei ore. Asta-i revoluția care trebuie să se facă și la noi, dacă vrem să revenim la ceea ce am fost odată. Nu mai suntem, fiindcă 80% din ceea ce se face se fură”.

Personajul politic care-l supără cel mai mult – „Cataramă a ajuns un Ceaușescu nou. Vrea să vorbească despre «drepturili» și «libertățili» noastre, ale poporului român, și așa mai departe. Cu ăștia defilăm”.

Protestul recent din Piața Victoriei – „Au vrut să se vadă la televizor. Un moment de frustrare. În 2017, oamenii au ieșit cu un temei. Au stat pe bune în stradă. Era vorba de modificarea legilor justiției. Se voia eliberarea corupților”.

Televiziuni – „Sunt politizate. Fiecare dă breaking news-uri cu imagini de acum 4, 5, 6 zile și le tot repetă. Nu-i oprește nimeni, nu-i întreabă nimeni de sănătate”.

Românii plecați la cules de sparanghel – „S-au dus la solicitarea lor expresă. Sunt oameni maturi, liberi. Ei cer să se ducă, nu-i trimite nimeni de-aici. Se duc fiindcă aici n-au de lucru. Să le dea de lucru în țară și vor rămâne aici – dar plătiți ca în Occident!”

„Tăriceanu și Ponta – doi lătrăi care n-au făcut nimic cât au fost pe poziții. Acum latră fiindcă nu mai sunt și vor să fie din nou pe caii lor mari, ca înainte”

Tăriceanu și Ponta – „Când se apropia criza financiară și era premier, Tăriceanu zicea că economia țării duduie. Pe urmă a venit criza și a trebuit să fie tăiate salarii. Acum, latră el și cu Ponta. Doi lătrăi care n-au făcut nimic cât au fost pe poziții. Acum latră fiindcă nu mai sunt la putere și vor să fie din nou pe caii lor mari, ca înainte”.

PSD – „În trei ani de zile, n-a făcut un kilometru de autostradă. Din 2016 până în 2019. Acum țipă de mama focului”.

Guvernul Orban – „Nu-l cunosc foarte bine. I-am auzit pe câțiva dintre cei din Guvern că vor să dea drumul la construcția de autostrăzi. Bravo lor! Dacă mai fac și cu irigațiile ceva, bravo lor! Dacă mai stopează puțintel exportul ilegal de lemn, bravo lor! S-o facă”.

Măsurile pe vreme de pandemie – „Au fost binevenite. Doi indicatori m-au interesat: câți au murit și câți s-au vindecat. Cei vindecați ar putea fi donatori de sânge. Se izolează plasma și aia poate fi un tratament pentru bolnavi”.

Diabetul la români – „Cam 20% din populația României are o formă de diabet, chiar dacă nu e manifestată sau diagnosticată încă. Studiile epidemiologice demonstrează că sunt 14%, dar pre-diabetul, care e tot un diabet, e pe cale să facă pasul înainte. E la fel de periculos. Vulnerabilitatea metabolică mai mare a organismului face ca diabeticii să se infecteze mai ușor și să se apere mai puțin bine”.

Vaccinul și tratamentul împotriva coronavirusului – „Tratamentul e mult mai apropiat de realitate. Se poate lua virusul de la om, apoi introdus la animale, ele fac anticorpi, îi iei de-acolo și tratezi cu ei oamenii. Asta ar fi cea mai simplă și mai fezabilă soluție. Știu pe cineva din domeniul veterinar, care mi-a zis că acest lucru era cel mai simplu de realizat și cel mai logic. Asta se putea face la Cantacuzino, care a fost distrus, din păcate, tot de politicieni. Se va face un vaccin, dar el s-ar putea să fie util doar pentru țara respectivă, pentru tipul de germene care e acolo. Acest virus ar putea avea diferențe, se pare că nu e identic pentru fiecare țară. Oricum, orice epidemie se epuizează în mod firesc pe cale naturală”.

„Acest virus este foarte versatil. Își schimbă culoarea ca și cameleonul” – acad. Constantin Ionescu-Tîrgoviște

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI: