INTERVIU. Cristian Diaconescu despre alegeri și vize: ”Cu Biden, avem o șansă care nu se mai întoarce în 20 de ani”

România este partener strategic al SUA și există o presiune mare în societate pentru ca românii să poată circula liber în SUA, așa cum fac polonezii, ungurii sau cehii. Va fi posibil acest lucru? Și dacă da, cât de curând? Cristian Diaconescu menține comunicarea cu partea americană și a oferit detalii, într-un interviu pentru Lumealibera.ro și Ziaristii.com.

Declarațiile lui Cristian Diaconescu despre ridicarea viselor SUA pentru români

• ”Haideţi să vedem contextul. În acest moment, de vize pentru Statele Unite au nevoie cetățenii din România, Bulgaria, Cipru şi Croaţia. Pentru România este nevoie de o rată de refuz mai mică de 3% sau în medie de 2 ani cu rata mai mică de 2%. Acum este între 9 şi 10%. A coborît de la 17%.”
• ”O mare parte din rata de respingere are drept cauză greşelile în completarea cererilor, deci nu pentru că respectivul ar fi nu ştiu ce pericol. Nu, ci pur şi simplu nişte greşeli personale. Cum a rezolvat Ungaria acest subiect? A făcut un parteneriat cu americanii, zona tehnică a Departamentului de Stat, nişte cursuri, nişte schimburi, au simplificat, au scos nişte coloane din formularele alea îngrozitoare pentru viză de America. Le-au scos şi – mă rog, poate şi printr-un compromis politic, hai să fim raţionali – s-a constatat că ar fi scăzut rata de respingere. Ăsta este un aspect.”

• 

  ”Al doilea aspect. Avem nevoie – şi exact acolo nu lucrăm, din câte se pare – de două lucruri: în primul rând să încurajăm lobby-ul românesc din America. Ştiu ce spun, mai ales dacă vorbim de exerciţiul polonez. De ce? Pentru că congresmanul, omul din Senat, din Camera Reprezentanţilor din America are obligaţia… şi în fiecare săptămână stă şi ascultă, şi nu e simplu, şi vorbeşte şi dialoghează cu alegătorii din circumscripția lui. Şi există posibilitatea, în condiţiile în care comunitatea se mobilizează, a unei presiuni pozitive. Din acest punct de vedere, le-a ieşit polonezilor, vă rog să mă credeţi. Au stat pe capul reprezentanţilor lor luni şi ani de-a rândul şi până la urmă a ieşit. Eu caut să discut pe lucruri tehnice, nu neapărat aspiraţionale.”

• ”Trei. Marea problemă nu este la Departamentul de Stat, ei se uită numai strict tehnic la subiect. Marea problemă nu este nici la Homeland Security, și ei se uită tot tehnic şi de acolo nu poate veni un alt semnal, pentru că românii numai un pericol de securitate nu pot fi consideraţi. Marea problemă este în Congres. Deci, lobby-ul local pe care-l face comunitatea trebuie să se regăsească în Congres. Spuneţi-mi şi mie: cine astăzi din Parlamentul României o poate suna pe Nancy Pelosi? Dacă în Parlamentul românesc ai oameni care pot să se ducă la Washington, au discuţii cu parlamentari, cu şefi de comisii… Da, trebuie să te baţi, trebuie să insişti!”

• ”Venirea lui Biden ar fi o uriaşă oportunitate – pentru că Trump intrase într-o logică pe care o cunoaştem în legătură cu migraţia. Biden e exact pe partea cealaltă – sau era, cel puţin. Dar cred că se poate discuta. Victoria Nuland e posibil să fie consilier pentru securitate naţională. Susan Rise, fosta consilieră pentru securitate naţională a lui Barack Obama, va fi ministru de Externe.”

• ”Credeţi-mă că am avea o şansă care nu se mai întoarce în următorii 20 de ani. Din acest punct de vedere, fie Biden, fie Kamala Harris, dar mai ales Biden poate da un semnal spre Congres. Toţi cei care au decizia la Departamentul de Stat spun: tehnic, ne-am înţelege, dar lumina vine de la Congres. Acest lucru spune şi preşedintele. Acestea ar fi demersurile, cele trei. Coboară sub 5%, fă un training cu partea americană – au oameni pe acest subiect –, discută aspectele tehnice la Homeland Security.”

VIDEO: Despre vize, de la minutul 22.00

”Se pare că va câștiga Biden. Dar și cu Biden, și cu Trump, pentru România va fi bine”

Alegerile de peste Ocean au împărțit nu doar SUA în două, dar au ”exportat” tensiunea și în restul lumii. România nu face excepție, taberele s-au radicalizat din nou ca la referendumul pentru familia tradițională, organizat de Liviu Dragnea pe gustul Moscovei. Deși diferențele de opțiune sunt firești, exacerbarea lor face rău tuturor. De aceea, fanatismul trebuie înlocuit cu diplomația.

Exemplul ”disputei” de la distanță Eugen Tomac – Cristian Diaconescu, ambii lideri PMP, ar trebuie însușit de toți cei care se lasă prinși în radicalisme de tip ”Biden-senil” versus ”Trump-nebun”, neomarxiști vs fasciști, Soros vs Ku Kux Klan.

Eugen Tomac a scris, într-o postare pe pagina sa de Facebook, de ce îl susține pe actualul președinte, iar Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a explicat în interviul de mai jos de ce îl preferă pe Joe Biden.

Reporter: Pe cine vedeți desprins în câștigător pentru Casa Albă?

Cristian Diaconescu: Așa cum stau lucrurile azi, se pare că va câștiga Joe Biden. De azi noapte primesc mesaje, e drept că din lumea Partidului Democrat, care spun: ”Gata, am câștigat!”.

Reporter: Partea proastă este că, indiferent cine câștigă, America nu iese prea bine din aceste alegeri.

Diaconescu: Problema cea mare sunt liniile de divizare din America, unele foarte profunde. Ei spun că momentul alegerilor este doar un pas. Nu se așteaptă ca ele să dispară după finalizarea alegerilor. Tensiunea va continua, deoarece Biden se va confrunta cu avocații lui Trump, dacă va câștiga.

Reporter: Chiar dacă va pierde, trebuie să vorbim și pozitiv despre Trump, nu doar prin prisma anomaliilor din jurul său. A avut un mare succes în economia SUA, a bifat promisiuni legate de politica externă a SUA…

Diaconescu: Exact. Și ca să fim corecți până la capăt, trebuie să adăugăm trimiterea de armanent defensiv în estul Ucrainei, ceva de care s-a ferit Barack Obama până la sfârșitul mandatului. Apoi, acordul cu Mexic și Canada, care înlocuiește NAFTA și care a fost aprobat și de Mexic, și de Canada. Și nu în ultimul rând, vă spun că politica privind China a fost împărtășită și de foarte multă lume din zona decizională de la democrați. Și ei consideră că China a forțat Organizația Mondială a Comerțului.

Reporter: Credeţi în această reuşită a Justiţiei şi a avocaţilor echipei lui Donald Trump, de a contesta voturile prin corespondenţă pe motiv că nu au ajuns până în ziua votului?

Diaconescu: Cazul cel mai flagrant din echipa lui Trump este situaţia din Pennsylvania. Şi un mare interes, sunt 20 de voturi electori, deocamdată Trump conducea după numărarea parţială a voturilor. De ce spune el acest lucru? Pentru că în Pennsylvania este posibil să se înregistreze voturi venite prin corespondenţă cu o zi înainte sau chiar în ziua votului. Practic, înregistrarea se face la câteva zile după 3 noiembrie. Atenție, însă: în acest moment, dacă va câştiga Nevada, Biden a câştigat Preşedinţia.

Reporter: Nevada – Biden are 49,3%, faţă de 48,7% Trump, dar sunt numărate doar 86% din voturi.

Diaconescu: Funcţie de aceste evoluţii, Biden ar putea să treacă de 270 de electori, şi atunci contestarea din Pennsylvania sau din alt stat să fie oarecum lipsită de obiect. Pe de altă parte, din câte ştiu, singură contestare în instanţă, la Curtea Supremă din Florida, a avut câştig de cauză în 2000, la finala Al Gore – Bush jr., când Curtea din Florida a oprit re-re-re-renumărarea voturilor. O altă decizie, m-am uitat şi eu de curiozitate, a fost tocmai prin 1876, când Curtea Supremă a SUA a hotărât preşedintele. În rest, sunt mii de jurisdicţii, într-oo ţară bazată pe practică judiciară şi constituţională. Deci, din acest punct de vedere, se poate prelungi perioada de incertitudine, dar nu cred că în instanţă se pot schimba lucrurile.

Reporter: În America, fiecare stat are propria jurisdicţie, deci poate stabili dacă voturile prin corespondenţă se iau în calcul şi dacă sosesc după trei zile, în timp ce în alte state stabilesc regula să nu se ia în calcul decât voturile prin corespondenţă sosite până în ziua alegerilor. În situaţii de genul acesta, poate Curtea Supremă să spună – de pildă în Pennsylvania, unde voturile se numără şi la câteva zile după alegeri – poate să spună: «Nu, nu mai sunt valabile voturile numărate după ziua alegerilor»?

Diaconescu: Nu cred că poate, pentru că inclusiv Curtea Supremă din Pennsylvania – au Curţi în toate statele –, într-o contestaţie anterioară, a admis această procedură. Practic, ar trebui să intre în contradicţie cu propria legislaţie. Evident, mers la Curtea Supremă Naţională, acolo sunt 6 judecători conservatori, să spunem, şi 3 neconservatori, nu ştiu dacă sunt liberali neapărat… Sigur, noi ne-am întreba: şi atunci, cum stăm cu independenţa Justiţiei – acolo, Curtea Supremă e și Curte Constituțională în acelaşi timp –, cum stăm cu independenţa Justiţiei? Și iată cum politicul, pe faţă, negociază posturi…

Reporter: Colegul dvs. din PMP, Eugen Tomac, a postat azi pe pagina sa de Facebook, din fața Casei Albe, o poză însoțită de un mesaj de susținere pentru Donald Trump. Dvs. sunteți mai apropiat de partea democrată…

Diaconescu: Da, pentru că am lucrat excepțional cu ei și îi cunosc. Biden a fost într-un fel reprezentantul lui Obama pentru Europa de sud-est, vorbea cu Traian Băsescu, avea convorbiri numeroase cu noi la Palatul Cotroceni, cu Traian Băsescu. O știu pe Victoria Nuland, o știu pe Hillary Clinton, am păstrat legătura. I-am spus și lui Eugen Tomac: eu privesc cinic, strict din punctul de vedere al interesului pentru România. Și pot să afirm cert: și dacă Trump va fi președinte, și dacă va fi Biden, pentru România va fi bine.

Reporter: Revin la realizările României în vremea lui Trump, care nu sunt deloc neglijabile…

Diaconescu: Sigur, dacă ne uităm la avantajul lui Trump în raport cu Biden, pentru noi, ne uităm la tehnica militară, la Cernavodă, la împrumutul de 8 miliarde de dolari pentru Eximbank. Sigur, mari realizări! Dar și Biden le va continua. Și Biden va avea o poziție oarecum complicată în legătură cu Nord-Stream 2, ca și Trump. Și Biden se va uita cu foarte mare atenție spre frontiera estică a NATO, Marea Neagră, proximitatea Federației Ruse, la fel ca și Trump.

Reporter: Și unde vor diferi lucrurile, pentru România, dacă iese Biden?

Diaconescu: În ceea ce privește România în NATO sau România în parteneriatele europene, se așteaptă ca Biden să se întoarcă în Europa, în sens larg, conceptual, iar Trump să continue politice unitelariste și într-un fel tranzacționale cu unii parteneri din Europa și mai puțin cu alții. Vorbim, totuși, de o super-putere. De ce sunt ei super-putere? Se spune că atunci când se trezește americanul de dimineață, el știe că are aliați în toată lumea. Când se trezește rusul sau chinezul, vorbind desigur pe un aspect grav, fundamental, cine va fi alături de ei?

Reporter: Ați spus de relația bună cu Biden. Da, Joe Biden e un prieten foarte bun al României. Dar și Trump este, poate mai rece, mai pragmatic, dar tot prieten este.

Diaconescu: Da, dar Biden ne cunoaște. Trebuie să înțelegem că în lumea asta contează enorm relațiile personale. Și cu Trump plecăm de pe poziții bune, întâlnirile cu președintele Iohannis au fost foarte reușite, trebuie să recunoaștem. Două întâlniri într-un singur mandat cu președintele României sunt excepționale și ca semnal, nu doar ca reușită pragmatică. Dar profităm de faptul că o să vină președinte Biden, care ne cunoaște pe unii personal. Or, ăsta e un mare atu. Scurtezi mult din ce înseamnă timp, eforturi, lobby uneori, în condițiile în care există relația personală. Și vorbesc de Traian Băsescu, de mine, de Mircea Geoană… Din acest punct de vedere, cu Biden, tot ce va veni din zona noastră va ajunge mult mai repede pe masa președintelui Statelor Unite, care va decide într-un fel sau altul. Este un atu uriaș!

Eugen Tomac își argumentează echilibrat opțiunea pro-Trump

CITIȚI ȘI: