vineri, martie 29, 2024
AcasăViațaCălătoriiAm fost la musulmanii din Mangalia, în cea mai veche moschee din...

Am fost la musulmanii din Mangalia, în cea mai veche moschee din România

-

Stăteam în genunchi şi ascultam. Eram diferiţi, dar asta nu mai conta. Ne rugam. După mulţi ani în căutarea toleranţei, am găsit-o, neaşteptat, într-o moschee. Acum ştiu. Dumnezeu e prieten cu Alah.

Mangalia e un oraş provincial, cu parfum de Orient şi istorie cosmopolită. Perşi, macedoneni, daci, romani şi bizantini, toţi au trecut pe aici. Au crezut, vremelnic, că sunt stăpânii locului. M-am plimbat în micul port turistic şi de acolo, pe dig, până la farul genovez. E linişte. Aleea cu tei mari şi umbroşi, lângă mare, te îmbie să visezi cu ochii deschişi, stând pe bănci de lemn şi privind în larg.

Oraşul Mangalia, vedere din portul turistic

Un minaret răsărit dintre frunze. Aşa imi amintesc întalnirea cu geamia din Mangalia. Era dimineaţă şi poarta închisă. Am avut răgaz să citesc istoricul afişat pe gard. Nu credeam să descopăr aici cea mai veche moschee din România. Anul construcţiei, 1573. Nu a durat mult şi am intrat. O femeie, între două vârste, scundă, cu o găleată într-o mână şi o pungă mare cu detergent în cealaltă, mă pofteşte să o urmez.

- Advertisement -
Autorul acestui articol, în curtea moscheii Esmahan Sultan, la Mangalia

În stanga mea se dezvăluie un cimitir. Am intuit ca e cimitir. În loc de cruci răsar pietre verticale cu scris arăbesc şi turbane. Mormintele sunt vechi, parţial acoperite cu flori mici şi galbene, orientate în aceeaşi direcţie.

Capul înspre Apus şi picioarele spre mare. Oare, cum se vede răsăritul de acolo, din lumea morţilor ? Se scaldă ei, preţ de câteva clipe, în lumină, ca mai apoi să aştepte, în beznă, reivirea din mare a discului de foc ? Turbane, fesuri, mahrame. Toate sculptate în piatră.

Mormintele, fiecare, poartă un număr. La numărul 4 odihneşte muftiul, şeful preoţilor, mi s-a spus. La 14 e un general de armată. Mehmet Paşa e la 22. Sunt îngropaţi aici şi oameni cu vieţi mai puţin sonore. Stau cuminţi şi aşteaptă. Cu fiecare răsărit care trece sunt mai aproape de lumina cea veşnică.

- Advertisement -
Cimitirul musulman din curtea moscheii Esmahan Sultan, Mangalia

Prinţesele nu mor. Cea de aici are 441 de ani. E fiica Sultanului Selim al II – lea şi soţia lui Socollu Mehmet Paşa. Are un nume de basm arăbesc. Esmahan. A venit la Mangalia şi a ridicat o geamie.

Ce frământări şi ce dorinţe nestăvilite au făcut-o să lase Stanbulul pentru Mangalia ? Poate moartea tatălui ? Era orfană, de acum. A înţeles că cel drag, plecat în lumea răsăritului etern, ia cu el o parte din ea. De fapt, toţi cei care pleacă iau cu ei o parte din cei care rămân. Esmahan a rămas.

Ca atunci, e frumoasă şi azi. În zile senine e sus, în minaret. Priveşte infinitul mării, în aşteptarea clipei când toţi cei din morminte se vor scula şi vor fi, din nou, împreună.

Moscheea Esmahan Sultan, cea mai veche din România

Am dat târcoale geamiei. E clădită din piatră cioplită pe loc de meşteri turci. Nu s-a folosit liant pentru a uni blocurile de piatră, ci scoabe din oţel. E zveltă şi are proporţii ideale. Pare o casetă pentru bijuterii în faţa căreia nu te poţi abţine să ridici capacul, să vezi ce bogăţii ascunde.

Am intrat. Pridvorul înalt şi sprijinit pe coloane de lemn te transpune în atmosfera mănăstirilor moldave. Am stat aşezat pe băncuţa de la intrare. Perspectiva e unică. Poţi privi mormintele şi, printre ele, pe cei care vin să ia apă de la cişmeaua de lângă gard.

E ciudat ! Cei vii îşi astâmpără setea cu apa din curtea celor morţi. Cei din urmă nu mai au nevoie. Au apa vieţii si asta e destul, mi-am spus. Trebuie să fie aici o logică adâncă la care nu am acces.

Vedere spre cişmeaua din curtea moscheii, loc ritualic pentru spălarea picioarelor

Răcoarea încă parfuma interiorul. M-am descălţat. Nimic din glodul lumii de afară nu trebuie adus înăuntru. Am vrut să-mi fac cruce, din obişnuiţă. Îmi e străin totul, dar simt că aici, la fel ca în bisericile noastre, locuieşte El. Îţi vorbeşte dacă taci.

Un candelabru mare, covoare pufoase şi lungi, o absidă în peretele din faţă. Nu văd picturi sau statui. În islam sunt interzise cu desăvârşire.

Nimic nu trebuie să tulbure legătura directă a omului cu Creatorul care, oricum, nu poate fi reprezentat cu mijloace omeneşti. Singurele obiecte agăţate de pereţi sunt înscrisuri arăbeşti, înrămate. Prin ferestre intră soarele dimineţii şi eu mă reculeg.

Interiorul moscheii Esmahan Sultan, Mangalia

Câteva perne aşezate pe jos şi nişte măsuţe joase, totul acoperit cu un cort. La câţiva metri distanţă, pe un reşou special gândit, sunt înfipte în nispis ibrice cu cafea. Se vorbeşte turceşte şi româneşte, pe fundal de muzică orientală, se fumează narghilea şi se stă la orizontală, pe perne moi. Parfumul de tutun şi aroma cafelei te duc departe, peste mare, la Stambul.

Cer o cafea. Tinerii de la masa alăturată discută teologie. Plăcut surprins, tentaţia de a-i asculta devine irezistibilă. Se pune multă pasiune. Îmi dau seama că sunt trei creştini şi un musulman. Cel din urmă e mai în vârstă. Discută, au feţele luminoase şi beau cafea.

Îi văd şi acum. I-am luat cu mine ca antidot pentru prostie şi intoleranţă. Mi se aduce cafeaua, cu zahăr brun alături. O sorb, în înghiţituri mici, şi privesc moscheea. Aerul miroase a toamnă, iar soarele, făcându-şi loc printre frunze, îmi mângâie faţa. E tihnă şi grijile sunt departe.

La cafeneaua din curte se bea ceai şi cafea la nisip, pe perne moi şi muzică turcească

Pe Mustafa l-am cunoscut la geamia din Mangalia. Are 13 ani şi nu a călătorit mai departe de Constanţa. E inimos. Îmi vorbeşte într-o română care imi aduce aminte de “ Toate pânzele sus “ şi de Ismail. Află că vreau să scriu despre moschee şi ochii i se luminează. Nu se lasă rugat mult şi imi spune că trebuie, neapărat, să merg sus, în minaret.

Mă conduce. Descuie uşa de la intrare şi ajungem în încăperea care duce spre turn. Treptele sunt joase şi coridorul strâmt. Urcăm.

Curtea moscheii Esmahan Sultan, Mangalia

De sus văd blocuri şi hoteluri cu arhitectură comunistă. Moscheea şi curtea cu morminte formează un cerc sacru, singura dovadă că omul e capabil de frumos. Timpul trece repede şi rugăciunea e aproape.

Mustafa mă invită să particip. Accept. Imi spune că, obligatoriu, înainte de rugăciune trebuie făcută abluţiunea, spălarea mâinilor şi picioarelor. Se spală la izvorul din curte şi intră. Din minaret răsună chemarea şi rugăciunea începe.

Stăteam în genunchi şi ascultam. Mustafa era în faţă, cu imamul, iar eu într-un colţ. Eram diferiţi, dar asta nu mai conta. Ne rugam. După mulţi ani în căutarea toleranţei, am găsit-o, neaşteptat, într-o moschee. Acum ştiu. Dumnezeu e prieten cu Alah.

Mustafa îmi arată cum se pregăteşte un musulman pentru rugăciune
Paul Palencsar este teolog, jurnalist şi realizator de film documentar

 

 

- Advertisement -

10 COMENTARII

  1. Sunt superbe aceste urme ale INDELUNGATEI stapaniri turcesti din Dobrogea !

    MINUNATE geamii vechi sunt si la Babadag, Medgidia, Agigea s.a.m.d.

    Inclusiv in orasul Constanta: moscheea-„mica”/”veche”, din Centru !

  2. Frumoooos! Dar, orasul este uscat, plin de ierburi uscate. Asta datorita unui (mare) primar care nu are treaba cu acest oras fiindca acesta locuieste in Constanta. Primarul apartine PNL-ului. Pacat, fiindca PNL aici va pierde mult datorita acestuia.

  3. Am fost anul trecut si intr-adevar Dumnezeu este prieten cu Allah ! Am băut ceai turcesc aromat din pahare mici de sticla si am povestit de Turcia . O tara fabuloasa ! Si da, acolo la moschee este o oaza de frumos cu oameni frumoși care te primesc cu drag ! Astept cu nerăbdare reîntîlnirea

  4. Dumnezeu(vorbim de Cel ce S-a revelat umanitatii,nu de cel inchipuit)nu poate fi prieten cu allah,fiindca allah nu este decat unul din cei 365 de zei adorati de catre arabii preislamici,mai exact allah este zeul lunii(nu intamplator luna sau semiluna apare pe steagul tarilor islamice).Daca Dumnezeu ar fi prieten cu allah,nu am avea cazuri de musulmani(exista filmari)care merg la rugaciuni sau exorcizari la preot crestin spunand ,,imam-ul nostru ne citeste,dar nu are nici o putere,,.Adevaratul Dumnezeu chiar ne avertizeaza asupra falsilor profeti care vor veni in lume,unul dintre ei fiind acest lunatic(o spun scrierile istorice)inconjurat de vrajitori ,de care s-au folosit urmasii fariseilor pt. a creea o miscare politica in sec.al6lea prin care sperau ei vor matura Numele Celu pe care strabunicii lor L-au impuns.In concluzie,toti avem un singur Dumnezeu,nu toti insa ne-nchinam Lui.

  5. Toate cele trei religii (NOI !) din Orientul „MIJLOCIU”/””APROPIAT”, din lumea „semitica” (de la Sem, eroul din Biblie – „Vechiul Testament”) au… ACELASI (!) Zeu UNIC-si-ATOTPUTERNIC, numit: „Yahve” (de catre mozaici), „Dumnezeu” (cu traducerile de rigoare, la crestini) sau „Allah” (de musulmani) !

    Toate cele trei religii „semite” au in comun capitolul „Geneza”, din „Vechiul Testament” ! In plus, musulmanii – spre deosebire chiar de evrei ! – recunosc natura „speciala” a lui… Iisus, pe care-l considera ca fiind… ultimul „Prooroc” – din seria celor… biblici, recunoscuti de asemenea ! – Trimis-al-lui-Dumnezeu/Allah, cinstind-o, ca urmare, si pe Fecioara Maria, „Haille Miriam”, in araba !!!

    Ne-am permis sa ne bagam, NEINVITATI, recunoastem…, in aceasta disputa de natura teologica, avand ca singura scuza faptul ca, fiind constanteni de trei generatii (din 1920, prin bunicul nostru matern), am trait, aici, pe malul marii, la „Trei-Papuci”, printre… turci si tatari: de exemplu, abia incepand din clasa a cincea (1971), noi, românii, am inceput sa fim, in clasa noastra,… mai multi decat turcii din celebra Piata a Chiliei/”Spaniei”, de la noi din mahala ! Asadar…, am cam invatat cate ceva despre musulmani si credinta lor !

  6. Am scris in urmă cu doi ani, la solicitarea celor de la google, o apreciere despre acest loc. Mi-a luat mult timp să gândesc cuvintele unei asemenea aprecieri… Am scris despre faptul că noi , ortodoxii, avem multe de învățat despre toleranță, bună cuviință, armonie. Popii noștri sunt (unii) pedofili… Vezi recent redeschiderea dosarului de la Huși. In fine… nu vreau sa fac iar tensiune. Evident, e vorba de musulmanii noștri, oameni puri, fara pretentii teritoriale ca ungurii. Mai sunt ceva morminte ale căpeteniilor care nu ne-au adus mare fericire pe vremea cand ienicerii ne fută copiii. Dar să fim toleranți. Să uităm. Cu toate ca istoria nu trebuie uitată. Precum sabia lui Ștefan care nu ne este restituită. In concluzie: trebuie iertați dar nu uitați. Si felicitați pentru onoarea , cinstea, toleranța si ospitalitatea lor.

  7. Erata: Rectific cuvantul nepotrivit ” fută”, din cauza tastaturii. Am vrut „fură „. Dar sa stiti ca e adevarat si una si alta. Apreciez ca nu am fost cenzurat.
    Ca să îmi întăresc cuvantul , fac o completare : musulmanii sunt mult peste noi ortodoxii ca si credință, onestitate, devotiune, caracter.
    Multumesc!

  8. Popii nostri sunt unii(putini,dar presa creaza imaginea unei majoritati) pedofili,insa miscarea politico-militara islam are in centrul ei credinta intr-un fals profet care a fost tocmai pedofil,adica anticrist prin definitie precum sunt si acei popi pedofili(prin patima) de care aminteati.In ortodoxie nu exista poligamie si nici posibilitatea dobandirii unor munti cu orez si fecioare tinere in vesnicie,fiindca ortodoxia este tocmai Cuvantul Logos-ului intrupat,nu un plagiat(demonstrat) al carei parcurgeri poate provoca hohote de ras chiar si unui elev de clasa a5a.Teologia umanitatii e simpla si sta doar in cateva cuvinte pe care nu toti le pot intelege ,,nimeni Nu vine la Tatal,decat prin Mine,, deci a spune ca Dumnezeu e prieten cu allah(un zeu imaginar)e doar o blasfemie,dar mantuirea nu e obligatorie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisment -
- Advertisment -