Teroristul planetar Vladimir Putin continuă să distrugă simbolurile Rusiei, prin războiul criminal declanșat în Ucraina. Celebrul savant, poet și filolog Mihail Lomonosov a fost „demobilizat” total din Kiev, de pe strada care-i purtase numele. Acum, strada se numește Iulia Zdanovska, după numele tinerei profesoare decedată la Harkov la doar 22 de ani, din cauza bombelor lansate de barbarii Moscovei. În 2017, ea câștigase Olimpiada Europeană de Matematică de la Zürich (Elveția).
Mihail Lomonosov (1711-1765), cel care a încetat să mai fie nume de stradă în Kiev, a avut contribuții remarcabile în domenii diferite – fizică (legea conservării masei substanțelor), chimie (solidificarea mercurului, originea organică a solului și a combustibililor fosili), astronomie (a proiectat și construit un telescop pentru observarea stelelor și a planetelor), literatură (unul dintre creatorii limbii literare ruse).
La ședința de joi, 10 noiembrie, membriii Consiliului orășenesc din Kiev au redenumit alte 11 străzi și bulevarde care sunt sau nu legate de trecutul sovietic. Anunțul l-a făcut chiar primarul capitalei Ucrainei, Vitali Kliciko: „Procesul de derusificare în Capitală continuă. Și acest lucru este important. Mai ales în timpul războiului barbar cu care Rusia încearcă să distrugă Ucraina. Trebuie să scăpăm pentru totdeauna de simbolurile și denumirile asociate țării agresoare”.
Până acum, s-au operat deja mai multe înlocuiri, începând cu zona centrală: 95 – la finele lunii august, 40 – la începutul lunii septembrie, peste 40 – la sfârșitul lunii octombrie. În total, s-au efectuat 204 de corecții necesare, dar procesul este departe de a se fi încheiat.
Iată încă două exemple sugestive:
- Strada Katerina Gandziuk – numele actual o omagiază pe o fostă deputată, activistă anticorupție și voluntar al ONU. S-a născut la Herson în 1985. A decedat la Kiev în 2018, după leziuni deosebit de grave suferite în urma unui atac mârșav cu acid. Numele la care s-a renunțat: Strada Bilomorsk (oraș rusesc din Republica Karelia);
- Strada Iakov Ghizdovski – grafician, ceramist, critic de artă, artist american de origine ucraineană. S-a născut în satul Pilipce din regiunea Ternopil în 1915. A decedat la New York în 1985. Vechiul nume: Strada Magnitogorsk (oraș minier și industrial din regiunea rusă Celiabinsk).
Bine procedat!!!
Rusia are o istorie în domeniul culturii de aplaudat, renumită în lumea întreagă trebuie recunoscut…..iar în momentul de față trece pe locul al doilea Arta, și se iau măsuri/ acțiuni împotriva derbedeilor Kremlinului fiindcă așa trebuie să fie!!!
Lomonosov a fost fara indoiala o minte deosebita, insa este un exemplu tipic de umflare si chiar si de falsificare a unora dintre meritele sale pentru a promova ideea sovina a prioritatii exclusiv rusesti in descoperirea unor fenomene din stiintele naturale (fizica, chimie, biologie) sau inventii tehnice. Poate unii isi aduc aminte de lista preluata de Ion Ratiu dintr-un ziar american (New York Herald Tribune 25 Martie 1949) si inserata in cartea sa “Moscova Sfideaza Lumea” in care se enumera app.40 de cazuri importante, in care se atribuie in mod fals prioritatea acestor descoperiri unor oameni de stiinta, ingineri sau tarani simplii (?!) rusi sau sovietici.
Lomonosov este probabil din punctul de vedere al rusilor cel mai important om de stiinta al tarii lor, ca dovada fiind denumirea celei mai importante institutii de invatamant din tara : Universitatea de Stat din Moscova numita Lomonosov. Numele sau a fost folosoit indeosebi in epoca sovietica, cu precadere pe vremea lui Stalin, pentru a sfida si chiar a nega meritele precumpanitoare ale Occidentului in Stiinta.
Daca nu am avut o strada in Bucuresti (nu cunosc situatia din provincie) cu numele Lomonosov in perioada dictaturii dejiste este mai mult o intamplare. Singurul nume de om de stiinta rus in Bucuresti este a lui Mendeleev, al carui “Sistem periodic al elementelor” nu este pus sub semnaul intrebarii, in rest mergandu-se pe nume de compozitori (Cartierul Floreasca : Ceaikovski, Glinka, Rahmaninov) sau scriitori (Televiziune-Primaverii : Lev Tolstoi, Maxim Gorki, Ev. Turgheniev unde si domiciliaza actualul “hospodar” al tarii si amator de viata dulce) .
Dar sa revin la pretentia ruseasca , preluata in acest articol, ca Lomonosov , ar fi descoperitorul “legii conservării masei substanțelor”. Aceasta chestiune a fost abordata la modul cel mai academic posibil de Prof. Philip Pomper, istoric de la Universitatea Chicago in articolul “Lomonosov si descoperirea legii conservarii materiei in transformarile chimice”, publicata in revista “Ambix” in 1962. Aflam din aceasta lucrare, bine documentata, ca in 1949, cand deja incepuse noul si ultimul val de represiuni staliniste, academicianul Vavilov (cunoscut pentru efectul Vavilov-Cerenkov, desi meritul integral apartine tanarului sau subaltern Cerenkov) , presedinte al academiei de stiinte a U.R.S.S. la acea data, scria in “Pravda” ca “..in sec. XVIII Lomonosov a anticipat conceptul de materie, concept care a fost complect articulat in sec.XX de V.I. Lenin”. Acest articol a fost inceputul unei activitati sustinute de a gasi dovezi ca Lomonosov a avut ideea conservarii materiei inainte de Lavoisier, sau altor mari oameni de stiinta germani din sec.XIX. Pomper a aratat ca pe langa faptul ca Lomonosov vorbeste vag de acest concept intr-o scrisoare catre marele matematician Euler, scrisoare in care omul de stiinta amator rus incerca sa aduca argumente pentru ideea nebuneasca de a compromite legea conservarii impulsului a lui Newton, nu exista nici o dovada ca acesta ar fi condus experimente de chimie pentru a dovedi conservarea masei. Deasemenea nu exista nici o dovada, asa cum pretindeau promotorii stalinisti ai stiintei sovietice, ca Lavoisier ar fi citit o lucrare publicata ulterior de Lomonosov la Academia din Petersburg, in care repeta argumentele vagi sau eronate enuntate in scrisoarea catre Euler. Finalul articolului lui Pomper este elocvent : “Soviet scholars may call Lomonosov a genius and an innovator….However, the attribution of certain specific scientific discoveries to him is quite a different circumstance, and historians of science must ascertain whether or not Soviet claims are well founded. If there is no evidence, then it is impossible to credit Lomonosov with the discovery and experimental demonstration of the law of the conservation of matter in chemical transformations.”
Personalitatea lui Lomonsov a fost folosita fara jena pentru adevarul istoric, de catre propaganda stalinista pentru a acredita ideea superioritatii stiintei si tehnicii sovietice fata de cea a Occidentului. Pastrarea numelui acestuia in Ucraina nu poate folosi decat conceptului nociv de “Lume Rusa” a lui Putin, Dughin si Mendinski.
Reacția oengistă occidentală pare a nu lua în seamă știrile că rachetiștii ruși se luptă mai mult cu populația civilă.