Biserica Ortodoxă Română și neutralitatea politică în perioada electorală

În recenta ședință de lucru a Sfântului Sinod al BOR, întrunit în ziua de 28 octombrie 2019, ierarhii celei mai importante Biserici din România au adoptat o hotărâre cu privire la viața politică.

Cităm:

„În perspectiva alegerilor prezidențiale din anul 2019 și a celor locale și parlamentare din anul 2020, au fost reafirmate principiile enunțate în mai multe rânduri de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe cu privire la responsabilitatea clericilor pentru păstrarea neutralității politice în perioada electorală.”

Reprezintă această declarație „de principii” făcută de ierarhii BOR dovada unei sincere dorințe de neimplicare în viața politică?

Istoria ultimilor trei decenii și cu precădere, a ultimilor cinci ani, ne demonstrează că Sinodul BOR a mimat permanent neutralitatea politică, asumându-și ipocrizia de fariseu. În fapt, relațiile dintre ierarhii BOR și sfera politică au fost puternice și mereu prioritare pentru aceștia.

Critica anticorupţie e strict interzisă de BOR

Totodată, se poate observa și un fel de „discriminare” a accesului la acest tip de relații. Ierarhul are întotdeauna dreptul să dezvolte relații cu politicienii locului, chiar și neprincipiale.

Preotului îi sunt îngăduite astfel de relații doar în măsura în care conținutul lor este conform cu interesele ierarhului și dacă acestea generează vreun folos material: bani pentru construirea/repararea bisericii parohiale, vreo danie pentru activitatea curentă etc.

Critica la adresa corupției și trădării intereselor naționale care bântuie clasa politică românească este strict interzisă în BOR, deși nu explicit. Despre politicieni, numai lucruri de bine, mai ales pentru politicienii generoși cu daniile din banii publici pentru ierarhi și BOR.

Preoții care își asumaseră în spațiul public atitudini critice la adresa stării de degradare morală a clasei politice au fost fie înlăturați din mass-media laică și religioasă, fie „cumințiți”. Au devenit tot mai rare ori au dispărut definitiv articolele de curaj duhovnicesc despre viața politică românească scrise de preoți jurnaliști ca Pr. Doru Picioruș, Pr. Mihai Valică, Pr. Marcel Răduț sau Pr. Eugen Tănăsescu (acesta din urmă a reușit să „supraviețuiască”, probabil acceptând o temperare a discursului).

IPS Irineu, alături de „ortodoxul” Victor Ponta

Dacă preoții cu talent jurnalistic și cu voce critică la adresa politicului au fost „puși la index”, nu aceeași normă se aplică ierarhilor BOR. Dimpotrivă, lor le sunt îngăduite toate câte își doresc în relația cu politicienii.

Există o adevărată „galerie a monștrilor” formată din ierarhi care și-au transformat păstorirea credincioșilor în colaborare strânsă cu politicieni sau cu un partid anume.

Suntem în plină campanie electorală prezidențială și ne amintim cum IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, în urmă cu cinci ani, în ziua votării, făcea apel la credincioși să-L roage pe Dumnezeu „să ne dea conducători ortodocşi, cinstiţi şi corecţi”. Mesajul era mai mult decât străveziu. Probabil deloc întâmplătoare această predică a ierarhului oltean, dacă avem în vedere faptul că unul dintre candidații la funcția de Președinte al statului era bunul lui prieten de atunci, Victor Ponta, aflat în competiție cu candidatul protestant Klaus Iohannis…

…și dacă tot l-am pomenit pe Victor Ponta, a rămas anecdotic, în istoria recentă a relațiilor imorale dintre ierarhia BOR și politicieni, dialogul dintre Ponta și preotul Florin Chirilă (de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei condusă de IPS Teofan) care răspunde la întrebarea liderului de atunci al PSD: „Ce mai faceți” cu „Ce să facem? Muncim ca domnul primar (candidat PSD la funcția de primar al Iașului) să iasă cu majoritate!”

Mazăre, comparat cu Sfântul Vasile cel Mare

Sunt la fel de notorii relațiile mai mult decât amicale și întemeiate pe interese foarte lumești dintre IPS Teodosie al Tomisului și Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, actual deținut de drept comun. Ierarhul Tomisului nu a ezitat să-l compare pe Mazăre, mult iubitul său fiu duhovnicesc, cu Sfântul Vasile cel Mare pentru construirea cartierului de locuințe sociale „Henri Coandă” din Constanța, investiție din bani publici care a ajuns obiectul unui alt dosar deschis de DNA împotriva lui Mazăre.

Lista infidelităților față de credința creștină comise de ierarhii BOR în relația cu politicienii este lungă și probabil că nu vom putea afla un ierarh BOR care să fi refuzat „cântecul de sirenă” al partidelor politice.

În această relație „nepotrivită”, ierarhii BOR au fost mereu răsplătiți pentru sprijinul electoral oferit politicienilor, mai ales celor din PSD.

Mitropolitului Irineu şi Paul Stănescu

Un exemplu de succes este Mitropolitul Irineu al Olteniei, probabil unul dintre cei mai importanți ierarhi beneficiari de resurse financiare provenite atât din bani europeni, cât și din bani de la bugetul public. Structurile din subordinea Mitropolitului Irineu au implementat proiecte europene în valoare de milioane de euro, sub pretextul dezvoltării activităților sociale.

Spunem „sub pretextul” pentru că multe dintre aceste activități încetează, după expirarea perioadei obligatorii de sustenabilitate post-finanțare. De exemplu, unul dintre fostele centre sociale înființate din bani europeni în beneficiul copiilor, a fost transformat, după perioada obligatorie de sustenabilitate, în școală post-liceală sanitară pentru asistenți medicali, instituție de învățământ privat care aduce bani frumoși eparhiei oltene.

Mitropolitul Irineu a beneficiat și de finanțări generoase de la Compania Națională de Investiții (aproximativ 9 milioane de euro) pentru obiective bisericești și mânăstirești din Oltenia. Probabil o coincidență, banii au fost primiți în perioada în care bunul prieten al Mitropolitului Irineu, politicianul PSD Paul Stănescu, ocupa funcția de viceprim-ministru în guvernul PSD.

Finanțări consistente a primit însuși Patriarhul Daniel, preocupat până la obsesie de finalizarea Catedralei Mântuirii Neamului. Sume imense au fost alocate atât de guvern, cât și de diferite alte entități ale administrației publice. Între acestea din urmă se remarcă Primăria București, unde „credincioasa” Gabriela Firea s-a luptat cu îndârjire să procure bani pentru ctitoria națională a BOR. Aceeași Gabriela Firea care zilele trecute batjocorea inițiativa construirii din banii dăruiți de oameni a unui spital pentru copiii bolnavi de cancer…

În fiecare eparhie aparținând BOR pe teritoriul României vom afla expresia în bani mulți a relațiilor neprincipiale dintre ierarhul locului și politicieni. Ca urmare a acestei relații, BOR prosperă material, însă doar atât.

Ipocrizie de fariseu

Din perspectivă duhovnicească, activitatea BOR este un eșec. Românii ocupă locuri de frunte în rușinosul clasament european al avorturilor la cerere, al corupției în administrația publică, al abandonului școlar, al minorelor rămase însărcinate, al depopulării masive, al migrației economice sau al violenței domestice.

Acestea sunt domeniile de referință pentru activitatea unei Biserici ai cărei slujitori au pretenția că ar fi păstorii duhovnicești ai sufletelor noastre.

În concluzie, recentul apel al Sf. Sinod al BOR la „păstrarea neutralității politice în perioada electorală” este doar expresia unei ipocrizii de fariseu care face mult rău stării morale a națiunii noastre.